Căldura sufocantă din ultimele zile ne face să petrecem mai mult timp în aer liber. Ce facem, însă, cu țânțarii? Mușcătura țânțarilor lor este extrem de dureroasă și, în cazuri grave, poate fi nevoie de intervenția medicului.
Țânțarii sunt purtători de agenți patogeni (virusuri, bacterii și paraziti), putând provoca boli severe sau care amenință viața.
Cum arată mușcăturile de țânțari
Nu toți țânțarii caută sânge, ci doar femelele. Când țânțarul femelă „te mușcă”, îți injectează salivă în sânge. Aceasta conține o proteină care împiedică sângele să se coaguleze atunci când ea „mănâncă”. Proteina cauzează umflare, roșeață și mâncărime.
Ce spune reacția corpului la mușcătura de tânțari: când trebuie să te prezinți de urgență la medic
Nicio reacție
O non-reacție ar putea însemna că te afli printre puținii norocoși care nu sunt alergici la saliva de țânțar.
O umflătură mică, roșie
Umflătura este rotundă, de multe ori cu un punct mic vizibil în centru. Aceasta devine roșie și fermă după 1-2 zile.
Aceasta este cea mai comună reacție la mușcătura de țânțar.
Umflături mai mari
Persoanele care sunt mai sensibile fac umflături netede, ușor crescute, care sunt de obicei mai roșii decât pielea din jur.
Urticarie și febra (sindromul Skeeter)
Dacă prezinți umflături asociate cu căldură, roșeață, mâncărimi, dureri și febră, este posibil să ai „sindromul skeeter”, o reacție alergică extremă la mușcătura de țânțar.
Anafilaxie
Urticaria, buza/limba umflate, probleme cu respirația, respirația șuierâtoare și tusea sunt semne clare că poți intra în șoc anafilactic.
Deși anafilaxia la întepături de țânțar este un fenomen rar, aceasta poate fifatală. Tratamentul constă în epinefrină injectabilă și îngrijire medicală imediată.