În data de 24 octombrie 2024, Republica Moldova s-a aflat în centrul atenției internaționale în urma desfășurării simultane a unui referendum crucial privind aderarea la Uniunea Europeană și a primului tur al alegerilor prezidențiale. Evenimentele au fost marcate de tensiuni geopolitice și acuzații grave de interferență străină, provocând reacții puternice atât în interiorul țării, cât și pe scena internațională.
Comisia Europeană, prin vocea purtătorului său de cuvânt Peter Stano, a denunțat ceea ce a descris ca fiind un „amestec fără precedent” al Rusiei în procesele democratice din Republica Moldova. Această declarație subliniază îngrijorarea crescândă a Bruxelles-ului față de tacticile de destabilizare folosite de Moscova în regiune, în special în contextul aspirațiilor europene ale Chișinăului.
Rezultatele referendumului s-au dovedit a fi extrem de strânse, cu o răsturnare dramatică de situație în ultimele ore ale numărării voturilor. Inițial, tabăra opusă aderării la UE părea să conducă, însă voturile din diaspora au schimbat balanța în favoarea opțiunii pro-europene, cu un scor final de 50,28% pentru „da”. Această situație a stârnit suspiciuni și acuzații din partea Rusiei, care a calificat rezultatele ca fiind „greu de explicat”.
Președinta în exercițiu, Maia Sandu, a reacționat vehement la aceste evoluții, denunțând un „atac fără precedent împotriva democrației”. Ea a acuzat existența unor grupuri criminale care, în colaborare cu forțe străine ostile, ar fi încercat să submineze procesul democratic prin propagandă masivă și investiții financiare considerabile. Declarația sa reflectă tensiunile profunde care caracterizează peisajul politic moldovenesc și relațiile complicate ale țării cu vecinii săi.
În paralel cu referendumul, primul tur al alegerilor prezidențiale a plasat-o pe Maia Sandu în fruntea cursei, cu 38% din voturi. Principalul său contracandidat, Aleksandr Stoianoglo, susținut de forțele pro-ruse, a obținut un surprinzător 29%, configurând astfel o confruntare strânsă pentru turul doi programat pe 3 noiembrie.
Kremlinul, prin vocea lui Dmitri Peskov, a contestat vehement corectitudinea procesului electoral, sugerând că rezultatele favorabile Maiei Sandu și opțiunii pro-UE sunt suspecte. Această poziție a Moscovei alimentează și mai mult tensiunile diplomatice în regiune.
Analiștii politici, precum Florent Parmentier, subliniază că, deși referendumul s-a încheiat cu o victorie la limită pentru tabăra pro-UE, rezultatul strâns ar putea slăbi poziția Maiei Sandu și imaginea pro-europeană a Republicii Moldova. Acest aspect ar putea avea implicații semnificative pentru viitorul parcurs european al țării și pentru stabilitatea politică regională.
Sursa: Newsinn