Jurnalista Ana Maria Păcuraru, ceea care a coordonat echipa de specialiști care a realizat sondajul INSOMAR, a precizat că studiul relevă o evoluție interesantă în cazul partidelor aflate la guvernare, în direcția conturării unui avantaj al PSD și de scădere a PNL, din cauza impactului măsurilor luate de Ilie Bolojan. O posibilă explicație în cazul liberalilor este percepția că actualul premier s-a rupt de problemele cotidiene ale românilor.
„Sondajul de opinie realizat de INSOMAR în luna iulie 2025, la comanda Realitatea TV, oferă o perspectivă asupra atitudinilor și ercepțiilor populației românești față de dinamica socio-politică și economică.
Se pune un accent special pe diferențele dintre partidele de la guvernare (aici ma refer la PSD, PNL, USR), care se încadrează în marja de eroare de ±3%, și pe nivelul superior de încredere al PSD comparativ cu PNL, în contextul unei percepții de declin al PNL, asociat parțial conducerii lui Ilie Bolojan.
Analiza utilizează concepte sociologice precum capitalul social, legitimitatea instituțională și polarizarea politică pentru a interpreta rezultatele într-un mod contextualizat.
Avem o marjă de eroare de ±3%, sugerând un eșantion de tip stratificat, conform practicilor standard INSOMAR. Analiza se bazează în special pe preferințele politice (pag. 19, 20, 21), evaluarea serviciilor publice (pag. 17) și percepțiile economice (pag. 15), interpretate în contextul marjei de eroare specificate”, arată Ana Maria Păcuraru în analiza pe care a realzat-o pentru Realitatea Plus.
Analiza datelor
1. Preferințe politice și polarizare
„Aceste date indică o fragmentare a peisajului politic românesc, cu o polarizare accentuată între segmentele electoratului. În mod particular, partidele de la guvernare (PSD, PNL, USR,) înregistrează diferențe mici în preferințe, încadrându-se în marja de eroare de ±3%, ceea ce sugerează o competiție strânsă pentru susținerea publică.
Din perspectiva sociologică, diferențele mici dintre PSD, PNL, USR, aflate în marja de eroare de ±3%, sugerează o competiție strânsă, dar cu PSD în avantaj datorită percepției de stabilitate și legitimitate instituțională mai mare. Declinul PNL, în special, poate fi analizat prin prisma teoriei legitimității instituționale (Weber, 1922), care subliniază importanța alinierii leadership-ului cu așteptările electoratului.
Sub conducerea lui Ilie Bolojan, PNL pare să piardă teren din cauza unei percepții de deconectare de la problemele cotidiene ale cetățenilor, ceea ce erodează capitalul social al partidului. Această analiză va evidenția impactul negativ al conducerii lui Bolojan asupra PNL, subliniind în mod specific scăderea încrederii și fragmentarea bazei de susținători.
2. Percepția acțiunilor politice
Din perspectiva percepțiilor privind acțiunile partidelor, clasificate în „acțiuni cu bază solidă”, „acte de intimidare” sau „NS/NR” (nu știu/nu răspund). Rezultatele reflectă diferențe notabile între partidele de la guvernare:
Aceste date sugerează că PSD beneficiază de un capital social mai robust comparativ cu PNL, care se confruntă cu o criză de legitimitate sub conducerea lui Bolojan. Teoria polarizării politice (Lipset și Rokkan, 1967) explică fragmentarea bazei de susținători ai PNL, care pare să piardă sprijinul atât al electoratului urban, cât și al celui rural, din cauza strategiilor de conducere percepute ca fiind excesiv de centralizate sau lipsite de empatie.
Concluzii: PSD se detașează ca lider în încrederea publică, PNL înregistrează un declin notabil, atribuit în mare parte conducerii lui Ilie Bolojan
Sondajul INSOMAR din iulie 2025 evidențiază o competiție strânsă între partidele de la guvernare (PSD, PNL, USR,), cu diferențe în marja de eroare de ±3%.
Cu toate acestea, PSD se detașează ca lider în încrederea publică, datorită capitalului social consolidat și percepției de stabilitate. În contrast, PNL înregistrează un declin notabil, atribuit în mare parte conducerii lui Ilie Bolojan, care pare să fi alienat segmente importante ale electoratului prin strategii percepute ca fiind rigide sau deconectate de nevoile cetățenilor. Acest declin erodează capitalul social al PNL, amplificând fragmentarea bazei de susținători și slăbind legitimitatea instituțională a partidului. Pesimismul economic și neîncrederea în serviciile publice contribuie la această tendință, punând o presiune suplimentară pe PNL”, a argumentat Ana Maria Păcuraru.
Aceasta a subliniat și faptul că cercetarea sociologică a fost realizată înainte la Bolojan să-și asume răspunderea pe pachetul de legi ale austerității, așa că putem anticipa o cădere și mai mare pentru PNL, Bolojan și Nicușor Dan dacă dacă datele ar fi culese acum.