INSCOP Research și Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) au realizat cea mai amplă cercetare sociologică din România dedicată fenomenului de nostalgie față de comunism.
Într-o postare pe Facebook, directorul INSCOP Research atrage atenția că datele obținute sunt „pe alocuri halucinante” și semnalează existența unei prăpastii adânci între realitatea regimului comunist și percepția publică actuală.
În opinia lui Remus Ștefureac, această disonanță reflectă gradul ridicat de vulnerabilitate cognitivă a societății românești în fața unui război informațional și hibrid de durată.
„Nostalgia după comunism este și un fenomen natural fieresc. Fie că e determinată de regretul după tinerețea pierdută, fie de starea de incertitudine dură resimțită de grupuri sociale vulnerabile a căror viață a fost dată peste cap de distrugerea bruscă a unui regim care controla totul, de la viața intrauterină, până la locul în cimitir.
De neimaginat este însă intensitatea acestui sentiment de nostalegie astăzi, la 35 de ani după căderea comunismului! Cu toate eșecurile prezentului, cu toate nemulțumirile sociale, economice ale unei părți a populației care amplifică regretul după comunism, procentele CATASTROFICE ale populației care mitologizează viața în comunism nu sunt doar rezultatul unui fenomen natural!
Ele sunt o consecință directă a războiului informațional în care ne aflăm, a cel puțin 10 ani de măsuri active serioase coordonate în mod direct de de o putere ostilă, valuri de dezinformări, minciuni și manipulări grotești propagate pe toate canalele de multiplicare a informației, dar cu precădere pe rețelele sociale”, notează Remus Ștefureac.
Două treimi dintre români cred că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, în timp ce doar 24% îl consideră un lider negativ. Imaginea fostului dictator a fost resuscitată și mitologizată în mediul online, în special prin rețelele sociale, unde circulă materiale profesionist editate, distribuite strategic.
„Epoca de aur a regimului comunist pare a se manifesta, într-o dimensiune suprarealistă a percepției, tocmai în zilele noastre când comunismul parte a fi mai popular decât în cele mai bune vremuri ale existenței sale”, avertizează directorul INSCOP.
Remus Ștefureac subliniază că această nostalgie colectivă nu este doar o expresie a eșecurilor prezentului – sărăcie, inegalitate, corupție –, ci și rezultatul lipsei de reacție în fața agresiunilor hibride. Statul, societatea civilă și mediul educațional nu au reușit să construiască mecanisme de rezistență, anticorpi culturali și informaționali, capabili să apere valorile democratice și adevărul istoric.
„Dacă putem să alocăm 7 miliarde de euro pentru programul F35, veritabile fortărețe zburătoare de care avem nevoie ca de aer pentru a ne apăra granițele, oare chiar nu putem găsi un miliard, doar unul, pentru a nu pierde războiul informațional care se derulează chiar acum în casa noastră, amenințând grav securitatea națională și, la final, chiar suveranitatea noastră reală”, adaugă Remus Ștefureac.
Concluziile studiului indică nu doar necesitatea unei reacții rapide și coordonate în planul comunicării publice și al educației istorice, ci și urgența implementării unor politici publice care să răspundă frustrărilor structurale ale societății.
Este nevoie, susțin autorii cercetării, de o nouă strategie națională de contracarare a dezinformării și de reconstrucție a încrederii publice în valorile democrației.
Studiul intitulat „Percepția populației cu privire la comunism. Reperele nostalgiei” a fost desfășurat în iulie 2025 pe un eșantion de 1.500 de persoane și are o marjă de eroare de ±2,5%.
Rezultatele studiului vor fi prezentate publicului marți, 22 iulie, începând cu ora 10:00, în cadrul unui eveniment organizat de IICCMER. Tot atunci, datele vor fi disponibile integral pe site-urile INSCOP și IICCMER. Reprezentanții presei interesați pot solicita participarea la eveniment contactând organizatorii.
Sursa: Newsinn