Cu ocazia celei de-a 18-a Zile internaționale a democrației, din 2025, Secretarul General al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a evidențiat ‘curajul oamenilor de pretutindeni care își modelează societățile prin dialog, participare și încredere’, considerând aceste eforturi mai vitale ca niciodată ‘într-un moment în care democrația și statul de drept sunt atacate de dezinformare, diviziune și restrângere a spațiului civic’, transmite https://www.un.org/.
Fondul ONU pentru Democrație găzduiește un eveniment cu ocazia Zilei internaționale a democrației, luni, 15 septembrie, la sediul ONU, pentru a evidenția modul în care participarea democratică poate fi transformată ‘De la voce la acțiune’. Într-o perioadă de restrângere a spațiului civic și de creștere a dezinformării, construirea încrederii, a dialogului și a luării deciziilor comune este mai urgentă ca niciodată. Înrădăcinat în principiul ‘Noi, popoarele’, acest eveniment își propune să prezinte democrația ca o forță vie pentru acțiune, speranță și cooperare.
Timp de 20 de ani, Fondul Națiunilor Unite pentru Democrație (UNDEF) a jucat un rol crucial în promovarea valorilor democratice în întreaga lume. De la înființare, UNDEF a sprijinit societatea civilă, participarea incluzivă și a consolidat instituțiile care susțin drepturile omului și statul de drept. Proiectele sale au ajuns la comunitățile de la bază, dând voce celor marginalizați, promovând egalitatea de gen și încurajând o guvernare transparentă. Prin finanțarea a peste o mie de inițiative, UNDEF a devenit o forță vitală în a ajuta oamenii să își modeleze propriul viitor prin dialog, implicare civică și inovație democratică.
De-a lungul a două decenii, impactul UNDEF a fost deosebit de semnificativ în locurile în care democrația este fragilă sau amenințată. Prin investiții în organizații ale societății civile, mass-media independentă și mișcări conduse de tineri, Fondul a contribuit la crearea unor culturi democratice rezistente de la bază. Într-o eră marcată de dezinformare, autoritarism și spațiu civic în scădere, activitatea UNDEF rămâne mai relevantă ca niciodată.
UNDEF a fost creat la inițiativa Secretarului General al ONU, Kofi A. Annan, în 2005 ca Fond General de Administrație al Națiunilor Unite pentru a sprijini eforturile de democratizare din întreaga lume. Inițiativa a fost salutată de Adunarea Generală în Documentul Final al Summitului Mondial din 2005 (A/RES/60/1).
Marea majoritate a fondurilor UNDEF merge către organizațiile locale ale societății civile. În acest fel, UNDEF joacă un rol nou și unic în completarea celorlalte activități mai tradiționale ale ONU – colaborarea cu guvernele – pentru a consolida guvernarea democratică în întreaga lume.
UNDEF există în întregime din contribuții voluntare din partea guvernelor. În 2024, a ajuns la aproape 250 de milioane de dolari în contribuții, de la peste 45 de țări ca donatori, inclusiv multe state cu venituri medii și mici din Africa, Asia și America Latină. În cele 18 runde de finanțare de până acum, UNDEF a sprijinit proiecte în peste 130 de țări.
Granturile cuprinse între 100.000 și 200.000 de dolari americani sprijină inițiative în domeniile: implicare civică pentru acțiuni climatice; sprijin pentru procesele electorale; leadership feminin și egalitate de gen; mass-media și libertatea informației; statul de drept și drepturile omului; consolidarea interacțiunii societății civile cu guvernul; implicarea tinerilor.
UNDEF primește în medie aproximativ 1.500-2.000 de propuneri pe an și doar aproximativ 40 sunt selectate, conform https://www.un.org/democracyfund/.
Raport privind Starea Globală a Democrației
Constatările raportului privind Starea Globală a Democrației din 2025 (Global State of Democracy – GSoD 2025), realizat de institutul International IDEA din Stockholm (International Institute for Democracy and Electoral Assistance) subliniază climatul global actual de incertitudine radicală, exemplificat de evoluțiile politice din Statele Unite, care zdruncină presupunerile vechi despre reziliența democratică și multilateralism.
‘Evenimentele din Statele Unite nu se petrec în vid, deoarece modelele globale arată că democrația din întreaga lume continuă să se deconsolideze. În 2024, 94 de țări – reprezentând 54% din totalul țărilor evaluate – au suferit un declin în cel puțin un factor al performanței democratice, comparativ cu propria performanță din urmă cu cinci ani. În schimb, doar 55 de țări (32%) au avansat în cel puțin un factor în această perioadă.”, notează raportul GSoD, publicat la 11 septembrie 2025, la adresa https://www.idea.int/ .
Indicii GSoD sunt organizați în jurul a patru categorii principale de performanță democratică – Reprezentare, Drepturi, Statul de Drept și Participare. Fiecare dintre cele patru categorii include mai mulți factori, cum ar fi Alegerile Credibile sau Independența Judiciară. Dintre cele patru categorii, performanța generală a fost cea mai puternică la Reprezentare, 47 de țări (27%) obținând scoruri mari în 2024.
Cu toate acestea, în anul superciclului electoral 2024, scorul global pentru Reprezentare a scăzut la cel mai scăzut nivel din 2001, cu de șapte ori mai multe țări în declin decât în avans. Aceste scăderi au avut loc în întreaga lume, atât în democrațiile cu performanțe scăzute, cât și în cele cu performanțe ridicate.
Statul de drept continuă să fie categoria cu cea mai slabă performanță. În 2024, 71 de țări (41%) au fost clasificate ca având performanțe scăzute. Cel mai mare număr de scăderi la nivel agregat a avut loc tot în categoria Statul de drept; 32 de țări (19% dintre cele evaluate și majoritatea cu performanțe scăzute sau medii) au înregistrat scăderi în această categorie în 2024. Țările europene au reprezentat 38% din aceste scăderi, urmate de țările din Africa, America, Asia și Pacific și Asia de Vest. Scăderile din categoria Statul de drept au fost concentrate cel mai mult în factorul Independență Judiciară, arată raportul.
În categoria Drepturi, cel mai extins declin global a avut loc în Libertatea Presei, urmată de Libertatea de Exprimare, Egalitate Economică și Acces la Justiție. Performanța în Libertatea Presei a scăzut în 43 de țări, aproape un sfert (24,9%) din cele acoperite. Aceasta marchează cea mai amplă scădere a acestui factor de la începutul măsurării datelor (1975), semnalând o amenințare serioasă la adresa responsabilității publice și a participării politice informate.
Indicatorul Participare a rămas relativ stabil, doar 11 țări înregistrând schimbări notabile în comparație cu 2024 și 2019. Scăderile (9 țări) au depășit progresele (2 țări), majoritatea scăderilor având loc în țări care aveau deja performanțe scăzute, cum ar fi Afganistan, Republica Centrafricană, Kuweit, Myanmar, Nicaragua și Rusia. Cele două țări care au înregistrat îmbunătățiri au fost Brazilia și Fiji, ambele cu performanțe ridicate în această categorie.
A doua parte a acestui document discută intersecția fluxurilor migratorii globale și relația acestora cu democrația și instituțiile democratice. Migrația afectează acum o parte tot mai mare a populației lumii, 304 milioane de persoane (sau 3,7% din populația globală) trăind în afara țării lor natale în 2025. Contrar unor narațiuni populare, majoritatea persoanelor care își părăsesc țara natală se mută într-o țară vecină sau rămân în regiunea lor. Migrația globală a apărut ca un factor cheie care contribuie la climatul actual de incertitudine, ridicând întrebări complexe despre cetățenie, apartenență, universalitatea și egalitatea drepturilor și ce înseamnă să fii o democrație incluzivă astăzi.
Bazându-se pe tendințele identificate în indicii GSoD și în Democracy Tracker, acest studiu se concentrează pe dimensiunile tehnice, juridice și instituționale ale dreptului de vot pentru cetățenii care locuiesc în străinătate. Se constată că extinderea participării politice contribuie la reziliența democratică și că votul în afara țării contribuie la sentimentul de apartenență care încurajează această reziliență.
Beneficiile pot rezulta atât pentru țările de origine, cât și pentru cele gazdă, inclusiv prin răspândirea normelor democratice peste granițe. Cu toate acestea, datele colectate pentru acest raport arată că ratele de participare la vot ale diasporei sunt relativ scăzute, iar informațiile disponibile publicului despre alegătorii eligibili din diaspora sunt limitate și inegale.
Deși nu există un model universal de participare la vot, structura juridică și administrativă a sistemelor de votare afectează puternic ratele de participare, iar dreptul de vot pe scară largă necesită politici atent concepute – atât pentru înregistrare, cât și pentru încurajarea participării la vot. Pentru a persevera, democrația necesită răbdare, menținere și, uneori, reinventare. Munca democrației nu se termină niciodată: pe măsură ce amploarea și modelele de migrație evoluează, democrațiile vor trebui să mențină și să reevalueze periodic cadrele instituționale, inclusiv semnificația, limitele și mecanismele de implicare a cetățenilor nerezidenți în procesul decizional politic, evidențiază raportul GSoD 2025.
AGERPRES
Sursa: Newsinn