Trocul, metoda schimbului direct de bunuri fără bani, revine în comerțul exterior al Rusiei pentru prima dată în ultimele decenii.
Potrivit Reuters, companiile care încearcă să eludeze sancțiunile occidentale au început să schimbe grâu contra mașini chinezești sau semințe de in contra materiale de construcții.
Deși Rusia menține relații apropiate cu China și India, revenirea trocului arată cât de mult a distorsionat războiul din Ucraina relațiile comerciale pentru cel mai mare producător mondial de resurse naturale, la trei decenii după integrarea economică a acestuia cu Occidentul.
Statele Unite ale Americii, Europa și aliații lor au impus peste 25.000 de sancțiuni împotriva Rusiei pentru invazia din 2022 și anexarea Crimeei din 2014, încercând să lovească economia de 2,2 trilioane de dolari și să slăbească sprijinul pentru președintele Vladimir Putin.
În ciuda creșterii economice peste așteptări din ultimii doi ani, Banca centrală arată acum că Rusia este tehnic în recesiune, confruntându-se și cu o inflație ridicată.
Deconectarea băncilor rusești de la sistemul SWIFT și avertismentele Washingtonului către băncile chineze au amplificat teama de sancțiuni secundare. „Băncile chineze se tem să nu fie incluse pe listele de sancțiuni, așa că nu acceptă bani din Rusia”, a declarat pentru Reuters o sursă din piața de plăți.
În acest context, trocul devine o soluție greu de urmărit. În 2024, Ministerul rus al Economiei a publicat un „Ghid al tranzacțiilor de troc extern”, cu instrucțiuni despre cum pot fi folosite schimburile directe pentru a ocoli sancțiunile. Documentul recomanda chiar o platformă de tranzacționare dedicată trocului.
Reuters a identificat opt tranzacții de acest tip, nereportate anterior, pe baza unor surse comerciale și a datelor vamale. Printre ele se numără mașini chinezești schimbate pe grâu rusesc, semințe de in oferite în schimbul electrocasnicelor și materialelor de construcții, metale livrate în China contra utilaje, servicii chinezești plătite cu materii prime.
Un exemplu sunt partenerii chinezi au cumpărat mașinile în yuani, rușii au cumpărat grâu cu ruble, apoi au făcut schimbul.
Experții spun că fenomenul va crește. „Creșterea trocului este un simptom al dedolarizării, al presiunii sancțiunilor și al problemelor de lichiditate ale partenerilor”, a afirmat Maxim Spassky, secretarul general al Uniunii Ruso-Asiatice a Industriașilor și Întreprinzătorilor.
Serviciul Vamal rus a confirmat pentru Reuters că există astfel de tranzacții cu mai multe țări, dar a subliniat că ponderea lor este „insignifiantă” raportat la volumul total al comerțului exterior.
În perioada ianuarie-iulie, excedentul comercial al Rusiei a scăzut cu 14% față de anul anterior, la 77,2 miliarde de dolari. Exporturile s-au redus cu 11,5 miliarde (232,6 miliarde dolari), în timp ce importurile au crescut ușor, la 155,4 miliarde.
Pe lângă troc, companiile ruse folosesc și alte soluții alternative: agenți de plăți, sucursala din Shanghai a băncii de stat VTB sau criptomonede stabile. „Nu există un răspuns tehnologic unic. Economia supraviețuiește aplicând simultan 10-15 metode de plată”, a spus Serghei Putiatinski, vicepreședinte al companiei financiare ruse BCS.
Trocul, care a provocat haos economic în Rusia post-sovietică a anilor ’90, revine acum nu din lipsă de bani, ci ca răspuns la presiunea sancțiunilor occidentale.
Sursa: Newsinn