Vladimir Putin ar fi tot mai neliniștit în legătură cu posibilitatea unei lovituri de stat, pe măsură ce economia Rusiei se adâncește într-o criză provocată de războiul cu Ucraina.
Potrivit publicației The Telegraph, problemele economice majore au amplificat nemulțumirea publică și au alimentat temerile liderului de la Kremlin. În timp ce Uniunea Europeană și Statele Unite impun sancțiuni suplimentare, economia Rusiei se clatină sub povara dobânzilor uriașe, a creșterii datoriei publice și a scumpirilor în lanț. Ministrul Dezvoltării Economice, Maxim Reșetnikov, avertizează că țara se află „pe marginea recesiunii”. De la începutul conflictului, inflația a depășit 40%, conform datelor oficiale publicate de Rosstat.
Deficit uriaș și datorii record
Ministerul Finanțelor estimează că în 2025 deficitul bugetar al Rusiei ar putea ajunge la 2,6% din PIB, echivalentul a 5,7 trilioane de ruble, de cinci ori mai mult decât nivelul planificat de 0,5%. Pentru a acoperi golul, guvernul a decis majorarea taxelor, urmând ca TVA-ul să crească la 22% din 2026, și intensificarea împrumuturilor interne, ceea ce va duce la o explozie a datoriei publice. Resursele Fondului Național de Bunăstare, folosite în trecut pentru a acoperi deficitele, s-au înjumătățit față de perioada de dinaintea războiului, scăzând de la aproape 10 trilioane de ruble la 4,2 trilioane.
Piața energiei, în colaps
Veniturile din petrol scad constant, iar benzina a devenit tot mai greu accesibilă după atacurile ucrainene asupra rafinăriilor. Potrivit cercetătorului Craig Kennedy de la Centrul pentru Studii Ruse și Eurasiatice al Universității Harvard, sistemul bancar rus riscă o criză de proporții. El estimează că datoriile companiilor din industria militară se ridică la 190 de miliarde de dolari, adică aproximativ 37% din bugetul anual al statului. „Băncile rusești au acordat împrumuturi masive companiilor de apărare fără garanții solide, pentru a susține producția destinată frontului”, explică Kennedy. În prezent, o mare parte dintre aceste credite sunt în pericol de neplată, iar unele bănci mari se pregătesc să solicite ajutorul Băncii Centrale, a relatat Bloomberg.
Dependență tot mai mare de China și presiune occidentală
La tensiunile economice se adaugă și efectele noilor sancțiuni occidentale. Președintele american Donald Trump a introdus recent restricții împotriva celor mai mari companii petroliere din Rusia, Rosneft și Lukoil, din cauza lipsei de progrese în conflictul ucrainean. Ca reacție, China și India, principalii cumpărători de petrol rusesc, și-au redus importurile, ceea ce amenință Kremlinul cu o scădere drastică a veniturilor în valută. „Pentru prima dată în trei ani și jumătate, Rusia resimte cu adevărat durerea”, afirmă Timothy Ash, cercetător în cadrul programului Rusia și Eurasia al think tank-ului Chatham House, care consideră că „panica se instalează în Kremlin”.
Strategia regimului: crearea unui inamic intern
Cercul apropiat al lui Putin ar încerca să iasă din impas discreditând opoziția internă, pentru a crea impresia că Occidentul complotează împotriva Rusiei. „Este o tactică standard în perioadele de instabilitate internă”, susține Angela Stent, director emerit al Centrului pentru Studii Eurasiatice, Ruse și Est-Europene de la Universitatea Georgetown. În acest context, Serviciul Federal de Securitate (FSB) a deschis pe 14 octombrie un dosar penal împotriva fostului proprietar Yukos, Mihail Hodorkovski, și a 22 de membri ai Comitetului Antirăzboi. Ei sunt acuzați că ar fi plănuit o „preluare violentă a puterii” cu scopul de a „schimba ordinea constituțională” din țară. Aflat în exil la Londra, Hodorkovski a respins acuzațiile, catalogându-le drept „minciuni menite să intimideze opoziția”. „Acest lucru demonstrează paranoia de la Kremlin: Putin caută dușmani pentru a-și consolida regimul”, a declarat John Herbst, directorul Centrului Eurasia al Atlantic Council și fost ambasador al SUA în Ucraina.
Amintirea rebeliunii Wagner
Nu este prima dată când liderul de la Kremlin se confruntă cu amenințarea unei lovituri de stat. În iunie 2023, Evgheni Prigojin, fondatorul grupării paramilitare Wagner, a condus o revoltă armată și a trimis tancuri spre Moscova, invocând un conflict cu Ministerul Apărării. În ultimul moment, a renunțat la ofensivă, iar câteva luni mai târziu, a murit într-un accident de avion. Deși tentativa de revoltă a eșuat, episodul a arătat vulnerabilitatea regimului Putin și tensiunile din interiorul aparatului de putere, după cum subliniază experții citați de publicația britanică.