De ce suntem mai stresați ca niciodată? Ce spun psihologii

În ultimii ani cifrele și cercetările arată o creștere clară a stresului, anxietății și problemelor de sănătate mintală la scară largă. Cauzele sunt multiple și se combină: urmele pandemiei (collective trauma), incertitudinea economică și inflația, expunerea continuă la știri și social-media, schimbările în muncă (burnout, joburi nesigure) și anxietatea legată de viitor (climatic, geopolitic). Psihologii vorbesc despre efecte cumulative (stres cronic care scade reziliența individuală) și propun atât strategii personale concrete, cât și intervenții publice. 

Ce arată datele — scurtă radiografie

• În primul an al pandemiei COVID-19 prevalența globală a anxietății și depresiei a crescut cu aproximativ 25% — un salt masiv care a setat scena pentru problemele ulterioare de sănătate mintală. World Health Organization

• Anchete naționale arată creșteri continue ale nivelului de anxietate auto-raportat; în 2024, 43% dintre adulți în SUA spuneau că se simt mai anxioși decât anul precedent. Psihologii vorbesc despre „traumă colectivă” și impactul ei pe termen lung. American Psychiatric Association+1

• Analize transnaționale raportează o deteriorare a bunăstării psihologice în multe țări, cu o scădere mai accentuată în rândul tinerilor. BioMed Central

• Probleme economice recente — creșterea costului vieții și inflația — sunt asociate cu rate mai mari de stres, anxietate și depresie. Chiar și atunci când inflația începe să scadă, percepția nesiguranței economică rămâne și continuă să genereze stres. MDPI+1

De ce s-a acumulat stresul? (mecanisme explicate de psihologi)

1. Impactul pandemiei — trauma colectivă și pierderi repetate. Multe persoane au trăit pierderi (de oameni, locuri de muncă, rutine) și schimbări bruște care au generat teamă, incertitudine și traumă interogativă. Psihologii explică că expunerea repetată la factori de stres severi reduce capacitatea de reglare emoțională, ceea ce face oamenii mai vulnerabili la stres ulterior. World Health Organization+1

2. Expunerea continuă la informații și „infodemie”. Consumption constant de știri negative (crize, conflicte, pandemie, sondaje proaste) și scroll-ul nesfârșit pe social media amplifică percepția pericolului și menține sistemul nervos în stare de alertă. Studiile arată corelații între utilizarea problematică a rețelelor sociale și simptome sporite de anxietate și stres, în special la tineri. PMC+1

3. Nesiguranța economică și șomajul/inflația. Incertitudinea privind veniturile, prețurile mari și teama de pierdere a standardului de viață sunt surse cronice de stres — „zgomot de fundal” constant care suprasolicită resursele psihologice. Cercetări recente leagă stresul generat de inflație de creșteri ale anxietății și depresiei. MDPI+1

4. Munca modernă și burnout-ul. Munca la distanță amestecată cu așteptări de productivitate continuă, note „always-on”, presiune mai mare pe angajați și lipsă clară a limitelor între viața profesională și personală au crescut rata burnoutului — un tip specific de stres cronic legat de muncă. Mental Health UK

5. Izolare socială și pierderea rețelelor de sprijin. Perioadele de izolare, schimbările în modul de socializare și migrarea unor activități în online au slăbit rețelele de sprijin reale, care altfel amortizează stresul. Lipsa contactului față-în-față și sprijinul emoțional afectează recuperarea după evenimente stresante. BioMed Central

6. Anxietatea legată de viitor (climă, geopolitică). Pentru mulți tineri, schimbările climatice și crizele geopolitice creează anxietate „anticipatorie” — grijă constantă pentru riscuri pe termen lung, care consumă energie mentală. (observat în comentarii de specialitate și articole recente pe tema „climate anxiety”). Manchester Counselling & Therapy

Ce spun psihologii — concepte cheie

• Efect cumulative (allostatic load): psihologii folosesc conceptul de „sarcină allostatică” pentru a explica cum stresorii repetati (mici sau mari) deteriorează capacitatea de adaptare — nu e doar un eveniment mare, ci suma copiilor zilnice. BioMed Central

• Traumă colectivă: experții APA consideră că pandemia a funcționat ca traumă colectivă — afectând populații întregi și alimentând anxietatea socială și incertitudinea pe termen lung. Intervențiile trebuie să țintească atât indivizii, cât și comunitățile. American Psychological Association

• Vulnerabilitate și mediu: psihologii subliniază că factorii sociali (sărăcie, inegalitate, lipsa serviciilor de sănătate mintală) cresc vulnerabilitatea la stres — deci soluțiile sunt medicale, psihologice și politice. BioMed Central

Ce recomandă specialiștii — pași practici, dovediți științific

Psihologii și organizațiile de sănătate (WHO, APA, Mayo Clinic) propun combinații de măsuri personale și structurale:

La nivel personal (practic, imediat):

• Limitează expunerea la știri: verifică informațiile o dată-de-două ori pe zi de la surse de încredere; evită scroll-ul compulsiv înainte de culcare. World Health Organization+1

• Rutine de autoîngrijire: somn adecvat, mișcare regulată (chiar plimbări), alimentație echilibrată, tehnici de relaxare (respirație abdominală, relaxare musculară, mindfulness). Acestea reduc reacția fiziologică la stres. Mayo Clinic+1

• Conectare socială: caută sprijinul familiei, prietenilor, grupurilor de sprijin; conversațiile cu oameni de încredere reduc intensitatea emoțiilor negative. American Psychological Association

• Caută ajutor profesional: dacă stresul afectează funcționarea zilnică (somn, muncă, relații), terapia cognitiv-comportamentală (CBT) și consilierea s-au dovedit eficiente; pentru cazuri severe, consultați un psihiatrul. Mayo Clinic+1

La nivel comunitar / politic (ce cer psihologii și organizațiile de sănătate):

• Creșterea accesului la servicii de sănătate mintală (finanțare, formare pentru terapeuți, servicii în școli). WHO și studii recente subliniază necesitatea scalării serviciilor. World Health Organization+1

• Politici economice care reduc insecuritatea (sprijin social, locuințe accesibile, protecție împotriva sărăciei) — pentru că stresul legat de bani creează o bază cronică de nesiguranță. MDPI+1

• Campanii publice pentru alfabetizare emoțională — să învățăm semnele stresului și când să cerem ajutor; intervenții în școli pentru tineri. BioMed Central

Ce funcționează (evidențe scurte)

• Meta-analize și ghiduri practice (WHO, StatPearls, Mayo Clinic, APA) confirmă eficiența intervențiilor comportamentale (exercițiu, somn, tehnici de relaxare), a limitării expunerii la știri și beneficiul accesului la terapie pentru persoanele cu simptome moderate-severe. World Health Organization+2NCBI+2

Mesaj pentru cititor — cum să începi azi

1. Alege o sursă de știri fiabilă și verifică-o o singură dată pe zi.

2. Introdu o „pauză digitală” de 60–90 minute înainte de culcare.

3. Fă 20–30 minute de mișcare moderată în majoritatea zilelor săptămânii.

4. Vorbește cu cineva de încredere despre ce te stresează — nu e un semn de slăbiciune.

5. Dacă simptomele persistă mai mult de două săptămâni (insomnie, plânsete frecvente, incapacitate de a funcționa), contactează un profesionist în sănătate mintală. American Psychological Association+1

Concluzie

Suntem mai stresați „ca niciodată” nu din cauza unui singur factor, ci din cauza convergenței: o criză de sănătate globală (pandemia), o presiune economică prelungită, expunere informațională continuă, schimbări în muncă și pierderea unor rețele de sprijin — toate acestea adunate cresc sarcina psihologică. Psihologii recomandă intervenții pe mai multe niveluri: strategii personale pentru reglare și limite, dar și acțiuni publice pentru a reduce vulnerabilitatea socială. Mijlocul cel mai eficient rămâne combinarea terapiei și a politicilor care reduc riscurile sociale — tratarea stresului ca o problemă de sănătate publică, nu doar ca o problemă individuală. World Health Organization+2American Psychological Association+2

Surse:

1. World Health Organization — „COVID-19 pandemic triggers 25% increase in prevalence of anxiety and depression worldwide” (2 Mar 2022). World Health Organization

2. American Psychological Association (APA) — „Stress in America” / materiale despre trauma colectivă și recomandări practice. American Psychological Association+1

3. Studii peer-reviewed privind impactul social media asupra anxietății (articol în PMC, 2023) — examinări calitative/cantitative ale efectelor rețelelor sociale asupra studenților și tinerilor. PMC+1

4. Cercetări despre stresul cauzat de inflație (MDPI / studii 2024) și analize privind percepția economică și sănătatea mintală. MDPI+1

5. BMC Public Health (2024) — analize transnaționale despre creșterea stresului emoțional și trenduri pe grupuri de vârstă. BioMed Central

6. WHO, Mayo Clinic, StatPearls — ghiduri practice și recomandări pentru gestionarea stresului și când să cauți ajutor profesional. World Health Organization+2Mayo Clinic+2

Sursa: Realitatea Medicala