O nouă mutare în Parlamentul European pentru aderarea României în Spațiul Schengen până la sfârșitul anului 2023.
Comisia pentru petiţii a Parlamentului European cere Consiliului European să aprobe admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de liberă circulaţie până la sfârşitul acestui an, subliniind că cele două state continuă să îndeplinească criteriile de aderare şi că respingerea lor a creat un sentiment antieuropean şi a produs daune economiei şi mediului, informează un comunicat difuzat pe site-ul legislativului UE.
„România și Bulgaria continuă să îndeplinească toate criteriile de aderare la spațiul Schengen, iar votul de respingere la adresa celor două țări a creat un sentiment antieuropean și a dăunat economiei și climei”, au transmis marți eurodeputații din Comisia pentru petiții a Parlamentului European. Aceștia solicită să aprobe aderarea României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen până la sfârșitul anului 2023.
În REZOLUȚIA adoptată marţi cu 25 de voturi pentru, zero împotrivă şi zero abţineri, eurodeputaţii membri ai Comisiei pentru petiţii cer Consiliului European să voteze până la sfâşitul lui 2023 în favoarea aderării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, având în vedere că ambele state au îndeplinit deja condiţiile necesare pentru admitere.
Comisia Europeană a evaluat că Bulgaria și România sunt pregătite să adere la Schengen, iar Parlamentul European a susținut în mod repetat aderarea celor două state. Ultima rezoluție adoptată a fost cea de anul trecut, de dinaintea Consiliului JAI din 8 decembrie 2022, când a fost respinsă aderarea acestora la Schengen. Parlamentul European a adoptat o rezoluție în 5 octombrie 2022 și o dezbatere din 14 decembrie 2022 pentru aderarea la Schengen a României și Bulgariei.
Actuala rezoluție adoptată de Comisia pentru petiții urmează să fie votată în plenul Parlamentului European în ședința plenară din 10-13 iulie.
Este regretabilă „decizia Consiliului din 8 decembrie 2022 de a respinge aderarea acestor două țări fără a prezenta nicio justificare juridică legată de criteriile de aderare. Un spațiu Schengen mai mare, fără controale la frontiere, ar face UE mai puternică”, au mai transmis deputații europeni.
Faptul că România și Bulgaria sunt încă în afara spațiului de călătorie fără vize reprezintă o povară societală și economică importantă pentru întreprinderile și populațiile celor două țări. În plus, cetățenii din Bulgaria și România sunt discriminați, deoarece se confruntă cu întârzieri, dificultăți birocratice și costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, în comparație cu omologii lor din spațiul Schengen, se menționează în rezoluția adoptată marți.
Din spațiul de liberă circulație Schengen fac parte toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, României, Ciprului, Irlandei, pe lângă Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein, state din afara UE.
Rezoluţia solicită Bruxelles suportarea costurilor din ultimii 12 ani prin neintrarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen
Eurodeputații cheamă Comisia Europeană să facă o estimare a costurilor de oportunitate şi a daunelor de mediu pe care România şi Bulgaria le-au suferit cu începere din iunie 2011 din cauza „refuzului nejustificat” de admitere în spaţiul Schengen, şi încurajează Bruxelles să analizeze posibilităţi de compensare financiară.
În plus, se mai arată că actuala situație „este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv „propaganda rusă”, şi „subminează capacitatea UE de a-şi promova valorile şi buna guvernare în state terţe”.
Remarcând timpul de așteptare la punctele de trecere a frontierei, deputații europeni reclamă că întârzierile cu care se confruntă românii și bulgarii pot dura de la câteva ore până la chiar zile – în comparație cu cele 10 minute fără controale la frontierele interne -, ceea ce înrăutățește și condițiile de muncă ale șoferilor de camion.
De asemenea, în rezoluție se amintește de „pagubele ireparabile” pentru mediul înconjurător, care nu corespund cu obiectivele de neutralitate climatică ale Uniunii, pe lângă daunele provocate pieţei unice europene prin obstrucţionarea liberei circulaţii a bunurilor între state membre UE. De asemenea, și sănătatea şoferilor, agenţilor vamali şi oamenilor care locuiesc în apropierea trecerilor de frontieră este periclitată de poluarea crescută de la miile de vehicule care aşteaptă zilnic să treacă frontiera şi emit astfel anual circa 46.000 tone de CO2, se mai spune în textul rezoluției.