În contextul actualelor măsuri fiscale, România se confruntă cu adâncirea dezechilibrelor sociale și degradarea capitalului uman, susține economistul Sebastian Buhai, cercetător în Stockholm. El propune 10 măsuri de redresare în contraponderea austerității din România.
„Pe fondul intensificării ajustărilor fiscale și al riscului unei austerități necontrolate, România se confruntă cu adâncirea dezechilibrelor sociale și degradarea capitalului uman”, scrie economistul Sebastian Buhai , cercetător la instituții din Stockholm și Paris.
În acest context, specialistul a propus „10 Piloni pentru redresare inteligentă: contrapondere austerității în România”.
„Propunerile de mai jos sunt gândite nu doar ca un răspuns punctual, ci și ca o contrapondere strategică la traiectoria actuală de austeritate”, a arătat economistul pe blogul său.
Măsurile propuse sunt concepute să producă, în paralel, efecte macroeconomice — prin temperarea presiunilor ciclice asupra finanțelor publice și stimularea cererii agregate — și efecte redistributive, prin întărirea protecției sociale și creșterea participării pe piața muncii a grupurilor vulnerabile.
„Documentul valorifică, inclusiv pe baza unor idei explorate anterior de autor în spațiul public, e.g., prin analize tematice/ apariții media, o serie de soluții completate cu observații empirice extrase din practici internaționale relevante. Abordarea privilegiază măsuri aplicabile în contextul românesc actual, cu accent pe realismul implementării și adaptarea la constrângerile instituționale existente”, precizează Buhai.
Inițiativa se înscrie în agenda post-pandemie și răspunde atât cerințelor Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și angajamentelor asumate de România în procesul de aderare la OCDE.
Iată care sunt cele 10 măsuri propuse:
1. Indexare automată și protejarea veniturilor sociale
„Se propune instituirea unui mecanism legislativ unic de indexare automată pentru: pensii și alocații familiale; Venit Minim de Incluziune (VMI), cu pragurile majorate cu 20% față de nivelul curent. Indexarea se bazează pe un coeficient compozit, calculat anual ca media aritmetică între variația Indicelui Prețurilor de Consum (ΔCPI) și variația salariului mediu brut (ΔW). În plus, o corecție automată se aplică imediat ce diferența dintre coeficientul realizat și cel programat depășește ±0,5 puncte procentuale, prevenind astfel erodarea puterii de cumpărare în perioadele de inflație neașteptată sau stagnare salarială”, se arată în propunere.
2. Diferențiere strategică a remunerației în sectorul public
Buhai propune instituirea unei politici de remunerație stratificată, aplicabilă tuturor agențiilor și instituțiilor publice. Se va defini un catalog anual de profesii critice (medici, cadre didactice, personal administrativ local), aprobat de o Comisie națională de remunerație (constituită prin lege);
3. Reformă fiscală progresivă: taxarea activelor, credite fiscale compensatorii
Expertul recomandă instituirea unui regim de impozitare progresivă a activelor nete la nivelul gospodăriilor, care să acopere:
• Active financiare (depozite bancare, acțiuni, obligațiuni, alte instrumente de piață): impozitate la momentul realizării câștigurilor, nu în avans;
• Active imobiliare (proprietăți suplimentare față de locuința de domiciliu).
Pragul de neimpozitare este stabilit la 100 000 EUR echivalent net per gospodărie, iar ratele de impozitare cresc progresiv, odată cu mărimea averii.
4. Investiții Publice „Earmark”: capital uman și infrastructură socială
Specialistul sugerează introducerea unei reglementări legislative de earmarking bugetar automat, prin care cel puțin 1% din PIB este alocat anual, cu prioritate, către:
• Extinderea rețelei de creșe și servicii de educație timpurie, pentru facilitarea participării pe piața muncii și sprijinirea familiilor tinere;
• Modernizarea și extinderea învățământului profesional și tehnic (VET), aliniat cerințelor pieței și parteneriatelor cu mediul economic;
• Digitalizarea administrației publice, inclusiv infrastructura IT și procesele interne de gestiune a serviciilor, pentru creșterea eficienței și transparenței.
5. Parteneriate Public-Privat și obligațiuni de impact social
Sebastian Buhai propune extinderea cadrului de parteneriate public-privat (PPP) în două direcții strategice:
• Transport regional și infrastructură educațională (campusuri VET, cămine studențești, centre de formare profesională), prin partajarea riscului cu sectorul privat și cu utilizarea de garanții bugetare plafonate, menite să limiteze expunerea fiscală a statului;
• Obligațiuni de Impact Social (Social Impact Bonds=SIBs), destinate finanțării programelor de incluziune a tinerilor NEET (vezi acronim la 9. mai jos) și a comunităților marginalizate (reintegrare educațională, formare profesională, locuire asistată), cu rambursare condiționată de atingerea indicatorilor de rezultat stabiliți în prealabil.
6. Consolidarea politicilor active de ocupare: buget și vouchere de formare
Economistul mai sugerează creşterea graduală a alocărilor pentru politici active de ocupare a forţei de muncă (ALMP), cu obiectivul de a atinge minim 0,3% din PIB în termen de trei ani. Resursele suplimentare provin din realocări interne, în special prin reducerea cheltuielilor necorelate cu performanţa (de exemplu, bonusuri generalizate în administraţie).
În paralel, se propune introducerea unui sistem de vouchere de formare (training cheques), adaptat la nivelul educaţional şi profilul profesional al beneficiarilor. Aceste vouchere permit acces personalizat la programe de formare continuă în sectoare cu deficit de competenţe, inclusiv tehnologii digitale, servicii de sănătate şi economie verde.
7. Mecanism „Back-to-Work” cu Flexibilitate Instituțională
De asemenea, lansează ideea introducerii unui mecanism flexibil „Back-to-Work”, ce permite contractarea directă, fără interferență în plafonul de personal, a experților în ocupare și incluziune profesională — consilieri vocaționali, brokeri de plasare, coordonatori de stagii. Aceștia ar fi mobilizați pe proiecte cu durată determinată, în funcție de nevoile locale și de evoluția șomajului, pentru a furniza:
• Evaluare individualizată a competenţelor şi potenţialului de reintegrare;
• Consiliere profesională axată pe oportunități regionale de angajare;
• Plasament pe termen scurt şi stagii subvenționate în colaborare cu angajatori locali;
• Monitorizare și mentorat pe durata stagiilor, pentru asigurarea succesului tranziției.
În România, legislația actuală nu prevede excepții de personal pentru experți contractuali în ocupare; agențiile teritoriale ANOFM funcționează cu organigrame rigide și resurse umane limitate, incapabile să ofere servicii adaptate în timp real.
8. Sprijin integrat pentru întreprinderile mici și mijlocii și inovare digitală
El mai propune crearea unui program național de voucherizare și granturi competitive pentru IMM:
• Vouchere digitale de până la 5 000 EUR/gospodărie pentru achiziția de soluții IT de bază (site web, e-commerce, CRM, securitate cibernetică);
• Granturi inovare pe proiecte de digitalizare avansată (automatizare procese, integrare AI, soluții Industry 4.0) în sectoare cu potențial de creștere (agroalimentar, sănătate, turism);
• Asistență tehnică și consiliere în transformare digitală, oferită prin centre regionale de suport, în parteneriat cu universități și incubatoare de afaceri.
9. Vouchere sociale direcționate pentru incluziune activă
Sebastian Buhai recomandă și introducerea unei scheme de vouchere sociale dedicate, cu alocare directă către:
• Tinerii NEET (NEET=Not in Education, Employment or Training), pentru facilitarea tranziţiei către formare şi muncă;
• Membrii comunităţilor rome expuse riscului sever de excluziune socială.
Beneficiarii pot utiliza voucherele pentru:
• Formare profesională şi recalificare certificată în centre acreditate;
• Servicii suport conexe: transport la locul de formare, servicii de creşă sau after-school pentru părinţi, consiliere psihosocială şi mentorat, precum şi echipamente digitale de bază (laptop, tabletă).
Italia și Spania oferă, prin programe specifice, vouchere şi granturi direct către tinerii NEET, cu rezultate semnificative în creşterea ratei de ocupare.
10. Eficientizarea absorbției fondurilor europene și îmbunătățirea guvernanței
Sau pe scurt: coordonare interinstituțională și digitalizare completă a ciclului de gestionare a fondurilor.
Economistul propune înființarea unui Task-Force permanent, cu reprezentanți desemnați din Ministerul Finanțelor, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), AIPPIMM și autoritățile de management ale fondurilor UE, având:
• Mandat legislativ: aprobarea accelerată a proiectelor şi a procedurilor de licitație, cu responsabilități clar delimitate;
• Indicatori KPI: termene stricte de decizie, transparență publică a licitațiilor și rezoluție rapidă a blocajelor administrative, cu monitorizare lunară a progresului;
• Arhitectură de guvernanță: act normativ care consolidează rolurile, fluxurile decizionale și mecanismele de escaladare în caz de întârzieri.
În paralel, se propune dezvoltarea unei platforme digitale end-to-end, care integrează:
• Aplicații & raportare: depunere online a cererilor, rapoarte de progres, cereri de decontare;
• API-uri deschise: interconectare securizată cu bazele de date ale agențiilor fiscale, registrului de stat al unităților administrativ-teritoriale și sistemelor de achiziții publice;
• Dashboard-uri BI: rapoarte în timp real pentru beneficiari, autorități locale și structuri de audit, cu alerte automate la orice abatere de la planul de implementare.
Sursa: Newsinn