Guvernul condus de Ilie Bolojan a aprobat rectificarea bugetară, prin care cea mai mare parte a banilor merge către salarii și pensii. Investițiile nu au fost complet ignorate, dar au suferit reduceri considerabile. Cel mai probabil, până la finalul anului va mai urma o nouă rectificare.
Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a descris decizia drept un „compromis rezonabil”, chiar dacă mulți dintre miniștri s-au declarat nemulțumiți de sumele alocate sau tăiate.
„Un moment foarte important, așteptat, discutat. Rectificarea bugetară aduce într-o zonă de proiecție realistă bugetul de stat, în sensul în care am făcut analiza tuturor ordonatorilor de credite. Avem nevoie să transmitem românilor, creditorilor și instituțiilor financiare că revenim într-o zonă de seriozitate și disciplină financiară. Ținta de deficit este de 8,4% din PIB. Dacă ținta ar fi fost în zona de 8% ar fi trebuit să obținem alte 8 miliarde până la sfârșitul anului ceea ce ar fi pus o presiune foarte mare pe zona de investiții”, a spus Nazare.
Cine primește și cine pierde
Vor avea bugete suplimentate Ministerul Finanțelor, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Educația, Mediul și Economia. În schimb, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Sănătății și Ministerul Transporturilor pierd fonduri.
-
Ministerul Finanțelor: +20 miliarde lei, peste jumătate pentru plata dobânzilor la împrumuturi.
-
Ministerul Muncii: +5,5 miliarde lei, pentru pensii, alocații și indemnizații.
-
Ministerul Dezvoltării: +2,5 miliarde lei pentru proiecte locale.
-
Ministerul Investițiilor Europene: –3 miliarde lei.
-
Ministerul Sănătății: –2,6 miliarde lei.
-
Ministerul Transporturilor: –1,8 miliarde lei.
Discuții tensionate în coaliție
Înainte de ședința de guvern, partidele din coaliție au discutat atât despre rectificare, cât și despre reforma administrației centrale și locale. Surse politice spun că nu s-a ajuns la o decizie, existând opinii divergente: UDMR a propus reducerea cheltuielilor salariale la nivel local, dar limitarea printr-o anvelopă salarială la nivel central, fără concedieri. Premierul Bolojan a sugerat separarea deciziilor pentru administrația locală și cea centrală.
Din partea PSD au existat diferențe de opinie chiar în interiorul partidului. Nu este clar nici dacă programul „Anghel Saligny” va fi suspendat în urma rectificării.
Ținta de deficit
România își majorează deficitul bugetar de la 7% la 8,4% din PIB, adică aproximativ 159 de miliarde de lei, nivel convenit cu Comisia Europeană. Cea mai mare parte din bani – circa 12 miliarde – va acoperi plata dobânzilor la datoria publică.