Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis miercuri, 8 octombrie, menținerea dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an. Dobânda Lombard rămâne la 7,5%, iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,5%. Totodată, nivelurile rezervelor minime obligatorii nu se modifică.
BNR explică hotărârea prin „incertitudinile ridicate” din economie și necesitatea de a menține stabilitatea prețurilor. Inflația se apropie însă de două cifre, iar prognoza instituției indică 9,2% la final de 2025 și 7,9% la jumătatea lui 2026, înainte ca aceasta să scadă brusc la 3% spre sfârșitul lui 2026.
Decizia are impact direct asupra românilor: costul creditelor și al ratelor bancare, randamentele depozitelor și puterea de cumpărare depind de dobânda-cheie. Chiar dacă inflația rămâne ridicată, BNR a ales prudența, mizând pe temperarea consumului și pe ajustările fiscale.
Economiștii avertizează că veniturile populației sunt deja afectate. Salariul mediu net a crescut cu doar 5,2% față de anul trecut, în timp ce dinamica reală a intrat pe minus (-2,4%). Comerțul cu amănuntul a scăzut cu 4% în august, una dintre cele mai mari căderi din istorie.
Cu un deficit bugetar estimat la 8,4% din PIB și o creștere economică modestă (+0,3% în prima jumătate de an), România se află într-o perioadă de dezechilibru. Băncile comerciale estimează că prima reducere de dobândă ar putea veni abia în februarie 2026, dacă inflația începe să coboare.
Până atunci, stabilitatea financiară rămâne prioritatea BNR, dar pentru români asta înseamnă în continuare rate mari și putere de cumpărare în scădere.
Sursa: Newsinn