BEC a respins reclamația primăriței rezist de la Sectorul 1

Biroul Electoral Central a respins, ca neîntemeiată, cererea de anulare a alegerilor locale din Sectorul 1 formulată de către Clotilde Armand, în calitate de candidat la funcția de primar de sector din partea Alianței Dreapta Unită. BEC a argumentat că „sesizările petentului nu cuprind alte motive și nu sunt însoțite de probe în dovedirea acestora”, conform News.ro.

„Având în vedere cererea formulată de către doamna Clotilde-Marie-Brigitte Armand, în calitate de candidat la funcția de primar din partea alianței ADU, înregistrată la Biroul Electoral Central cu nr. 2858C/BEC2024/11.06.2024, prin care a solicitat anularea alegerilor din Circumscripția Electorală nr. 1, sector 1, București, pe considerentul că acesta suspectează o tentativă de fraudare a alegerilor în secțiile de votare/circumscripția electorală nr. 1, sectorul 1, București, Văzând susținerile petentului potrivit cărora: "mai mulți alegători decedați „au votat” la acest scrutin electoral, au existat cazuri de anulare a unor voturi valabil exprimate prin preștampilarea buletinelor de vot pentru Alianța electorală PSD-PNL; există elemente de vot multiplu, și care, repetăm în lipsa unei diferențe majore de voturi între candidați, au influențat în mod decisiv rezultatul alegerilor. ...)" "SESIZĂRILE PETENTULUI NU CUPRIND ALTE MOTIVE ȘI NU SUNT ÎNSOȚITE DE PROBE ÎN DOVEDIREA ACESTORA, ”, precizează BEC, în hotărârea de respingere a cererii.

Reziștii disperați fac plângeri până la Bruxelles. Ursula, chemată să sară în ajutorul "dresoarei de șobolani" de la sectorul 1

BEC mai spune că, „potrivit dispozițiilor legale, titularul cererii de anulare are sarcina de a dovedi săvârșirea unor fapte de încălcare a legii în legătură cu votarea și stabilirea rezultatului alegerilor, care, prin gravitatea, amploarea și finalitatea urmărită prin săvârșirea lor, pot fi considerate fraude electorale și care, în același timp, conduc la modificarea atribuirii mandatelor în circumscripția electorală respectivă”.

Atât frauda electorală invocată, cât și consecința prevăzută de lege, constând în modificarea atribuirii mandatelor în circumscripția electorală respectivă, trebuie să rezulte chiar din dovezile depuse odată cu cererea de anulare a alegerilor, mai precizează sursa citată.

Astfel, Biroul Electoral Central nu poate trage concluzia existenței unei legături de cauzalitate între faptele semnalate de către petenți și rezultatul alegerilor, care nu a fost influențat de situațiile de fapt descrise și de aspectele factuale ce nu au legătură cu frauda electorală.

„Totodată, Biroul Electoral Central apreciază că stabilirea și cercetarea faptelor de natură penală invocate intră în competența organelor de urmărire penală, fără a putea constitui în prezent probe ale fraudei electorale în sensul art. 39 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare. Văzând că, potrivit dispozițiilor legale menționate, titularul cererii de anulare are sarcina de a dovedi săvârșirea unor fapte de încălcare a legii în legătură cu votarea și stabilirea rezultatului alegerilor, care, prin gravitatea, amploarea și finalitatea urmărită prin săvârșirea lor, pot fi considerate fraude electorale și care, în același timp, conduc la modificarea atribuirii mandatelor în circumscripția electorală respectivă, Biroul Electoral Central constată că petentul nu a depus probe care să releve existența unor fraude electorale în circumscripția nr. 1, sectorul 1, București”, mai arată sursa menționată.