CSM susține că 1.500 de magistrați s-ar putea pensiona dacă le va crește 'intempestiv' vârsta de pensionare

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) critică proiectul privind pensiile speciale aflat în dezbatere în Parlament, susținând că o creștere "intempestivă" a vârstei de pensionare pentru judecători și procurori ar putea determina ieșirea la pensie până la sfârșitul anului 2025 a peste 1.500 de magistrați.

Reacția CSM vine după ce ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunțat luni că vârsta de pensionare va crește treptat până la 65 de ani pentru toți românii, în urma discuțiilor cu Comisia Europeană privind eliminarea pensiilor speciale. Modificarea urmează să fie aplicată prin introducerea unor amendamente în Parlament.

Într-o hotărâre adoptată joi de Plenul CSM, se arată că, la sfârșitul anului 2023, ar fi eligibili pentru pensionare 540 judecători și 331 procurori; în anul 2024 ar fi eligibili alți 273 judecători și 73 procurori, iar în anul 2025 s-ar putea pensiona încă 199 judecători și 111 procurori, totalul fiind de 1.527 de magistrați care se pot pensiona până la sfârșitul anului 2025, scrie Agerpres.

Edificatoare în acest sens este situația de la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde dintr-o schemă de 122 posturi, își desfășoară activitatea 104 judecători, dintre care 82 îndeplinesc condițiile legale de pensionare sau le vor îndeplini până la sfârșitul anului 2023.

De asemenea, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dintr-o schemă de 161 posturi, funcționează efectiv 68 de procurori, dintre care 28 îndeplinesc condițiile de pensionare până la sfârșitul acestui an.

În acest moment, transmite CSM, sunt vacante 1.129 de posturi de judecători, dintr-o schemă de 5.304 posturi, respectiv 818 posturi vacante de procurori, dintr-o schemă de 2.948 posturi.

Numărul mare al locurilor vacante este rezultatul valului de pensionări din magistratură din ultimii ani, ca urmare a discuțiilor din spațiul public privind eliminarea pensiilor speciale.

Astfel, analiza datelor statistice relevă că numărul judecătorilor și procurorilor care au părăsit sistemul judiciar în anul 2022 este aproape dublu comparativ cu anul 2021.

Dacă în anul 2020 s-au pensionat 174 de judecători și 129 de procurori, iar în anul 2021 s-au pensionat 248 de judecători și 143 de procurori, s-a ajuns ca în anul 2022 sa se pensioneze 464 de judecători și 256 de procurori.

CSM propune ca soluție o creștere etapizată a vârstei de pensionare, poate într-un interval de 15-20 de ani.

"Orice modificare a condițiilor de pensionare, atât din perspectiva modului de calcul, cât și din cea a stagiului minim obligatoriu și a vârstei de pensionare, nu poate interveni intempestiv, cu afectarea așteptărilor firești ale magistraților în funcție, care ar îndeplini aceste condiții pe viitor. Așadar, aplicarea unor dispoziții legale de această natură nu se poate realiza decât etapizat, pe o perioadă de timp rezonabilă, tocmai pentru a răspunde cerinței de previzibilitate a cadrului normativ, evocată constant în jurisprudența Curții Constituționale", spune CSM.

O reglementare etapizată a condițiilor de pensionare trebuie să asigure recunoașterea în continuare, în mod real, a dreptului la pensionare, într-un interval care să nu difere fundamental de așteptările beneficiarilor, întemeiate în mod legitim pe cadrul normativ în vigoare, arată reprezentanții Consiliului.

"Un exemplu edificator în acest sens este oferit de reglementări anterioare în domeniul legislației privind sistemul public de pensii, în care majorarea vârstei de pensionare și a stagiului de cotizare a fost realizată etapizat pe o perioadă îndelungată de timp, prin creșterea treptata a condițiilor menționate, astfel încât impactul unor asemenea modificări să fie minim din perspectiva beneficiarilor. Astfel, prin Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin care vârsta de pensionare a fost majorată de la 57 ani la 63 ani pentru femei, respectiv de la 62 ani la 65 ani pentru bărbați, perioadele de creștere de 6 ani și, respectiv de 3 ani, au fost etapizate pe o durată de aproximativ 20 ani și, respectiv 15 ani", argumentează CSM.

CSM atrage atenția că pensionarea în masă a magistraților va duce la un veritabil blocaj în activitatea judiciară.

"Imaginea depopulării sistemului judiciar devine și mai accentuată dacă este avută în vedere și perspectiva extrem de probabilă în care judecătorii și procurorii aflați în prima parte a carierei ar părăsi sistemul judiciar ca efect al demotivării lor, în condițiile pierderii oricărei posibilități de dobândire a unei pensii de serviciu, așa cum aceasta este prevăzută de reglementarea în vigoare. În acest sens, trebuie avut în vedere că, la 1.12.2023, în sistemul judiciar vor exista un număr de 1.403 judecători și 658 de procurori cu o vechime de cel mult 10 ani, care ar putea opta pentru alte profesii, mai puțin solicitante, fără interdicțiile și incompatibilitățile specifice și cel puțin la fel de motivante financiar", consideră CSM.