Dunărea transportă anual 48,5 tone de microplastic în Marea Neagră. Fechet: Am găsit microplastic și în Lacul Siriu

Ministrul Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet este îngrijorat de cantitățile de plastic, microplastic și macroplastic din apele Romîniei. Acesta a citat un studiu care spune că Dunărea transportă anual 48,5 tone de microplastic în Marea neagră și a precizat că a găsit particule de plastic și în lacuri de munte, cum ar fi Lacul Siriu, transmite Agerpres.

Cantitatea de microplastic existentă în ape reprezintă particule foarte mici care nu dispar niciodată, a declarat, miercuri, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, la ediția a II-a a Congresului Dunărenilor.

"M-a îngrijorat profund studiul care tratează date referitoare la cantitatea de plastic, microplastic și macroplastic care se află în Dunăre. Ceea ce pot să vă spun este că vorbim de peste 48 de tone de microplastic. Aceste particule au dimensiuni foarte mici, de câțiva microni, și ele nu dispar niciodată. Toate aceste cantități de plastic care se află în Dunăre și care au fost determinate la fiecare dintre cele trei puncte de prelevare ne îndeamnă la acțiuni concrete și, bineînțeles, că ar trebui să ne îngrijoreze. La ultimul Consiliu de Mediu de la Bruxelles am avut o discuție foarte aplicată cu doamna ministru a Mediului din Austria, Leonore Gewessler, care mi-a prezentat câteva concluzii ale determinărilor pe care statul austriac le-a făcut, tot în legătură cu calitatea Dunării, determinări făcute la Viena. Probabil că, din acest punct de vedere, este foarte important nu doar să folosim aceeași metodologie, dar să comparăm aceste date, pentru că, așa cum am văzut și în România, cantitatea de poluant și cantitatea de plastic de la Moldova Veche, spre exemplu, la intrarea în țară, este diferită de ceea ce avem la Isaccea, la unul dintre punctele finale de determinare", a spus Fechet.

Acesta a adăugat că suntem obligați să protejăm atât apele de suprafață, cât și apele subterane, cu atât mai mult cu cât, în contextul schimbărilor climatice, aceste resurse sunt puse în pericol din punct de vedere al poluanților pe care îi regăsim în acestea.

"Nu pot să nu vorbesc și despre schimbări climatice, în contextul în care avem, spre deosebire de perioada din anii trecuți, 6 sau 7 ani din zece secetoși. Din acest motiv, suntem obligați să protejăm atât apele de suprafață, cât și apele subterane, cu atât mai mult cu cât această resursă, în contextul schimbărilor climatice, este pusă în pericol atât din punct de vedere cantitativ, dar și din punct de vedere al poluanților pe care îi regăsim în aceste ape. Din nefericire, microplastic nu am găsit doar în Dunăre, atunci când am făcut aceste determinări. Am găsit microplastic și în lacul Siriu, un lac de munte la peste 1.000 de metri altitudine", a precizat demnitarul.

În acest context, ministrul Mediului a făcut referire la rolul pe care Sistemul Garanție-Returnare îl va avea în scăderea gradului de poluare din apele României.

"Aș dori să mă refer la și la Sistemul Garanție-Returnare. Mai sunt doar 21 de zile până când toate PET-urile din România nu vor mai ajunge nici în păduri, nici aruncate la gunoi, așa cum se întâmplă astăzi, și să transferăm aceste mari cantități de PET și de plastic acolo unde le e locul, respectiv în fabricile de reciclare, motiv pentru care sunt încrezător că Sistemul Garanție-Returnare nu va însemna doar investiții în economia României, nu va însemna doar locuri de muncă nou înființate. În urmă cu câteva zile a fost anunțată investiția din județul Bacău, unde, în Centrul de numărare pentru recipiente SGR, vor fi angajate foarte curând 70 de persoane, la fel cum vor fi angajate alte câteva sute în România. Sistemul Garanție-Returnare va însemna ape curate, va însemna o Dunăre mai puțin poluată, o Deltă a Dunării mai puțin poluată și, bineînțeles, Marea Neagră mai puțin poluată. Pe scenariile unor specialiști se pare că există riscul ca, în 2050, sau în 2060, cantitatea de plastic din oceanele lumii să fie mai mare decât cantitatea de pește", a susținut Mircea Fechet.

Conform datelor citate de organizația de mediu, Dunărea transportă anual 48,5 tone de microplastic și 48 tone de macroplastic în Marea Neagră, iar pentru stoparea acestui fenomen este nevoie de o abordare integrată, la nivelul întregului fluviu.

Prima ediție a Congresului Dunărenilor s-a desfășurat în anul 2022, în parteneriat cu Comisia pentru Mediu și Echilibru Ecologic din Camera Deputaților și Asociația MaiMultVerde și a reunit la București 40 de reprezentanți ai primăriilor, experți din domeniu și alte autorități centrale. Cu acea ocazie, a fost lansat "Deșeuri de la sate & orașe - un ghid practic de implementare și gestiune a sistemelor de management al deșeurilor pentru autoritățile locale".

Din 2019, Asociația MaiMultVerde derulează programul "Cu Apele Curate", ce vizează măsuri de reducere a cantității de deșeuri din plastic din apele Dunării și o creștere a nivelului de conștientizare asupra acestui fenomen. În fiecare an, râurile și lacurile din toată țara, în special Delta Dunării, sunt invadate de cantități uriașe de plastic aduse de viituri, fapt ce periclitează biodiversitatea acvatică, calitatea apelor și valoarea peisagistică a acestora.

Ordonanța nr. 21/2002 prevede că salubrizarea cursurilor apelor de pe teritoriul localităților intră în atribuțiile autorității locale. Cu toate acestea, activiștii de mediu consideră că fenomenul este greu de controlat, având în vedere viiturile și inundațiile produse anual, care dislocă cantități uriașe de deșeuri. Ca atare, malurile din zonele extravilane sunt "ale nimănui" și nicio instituție publică locală, județeană sau națională nu își asumă curățenia acestor areale.

Asociația MaiMultVerde, alături de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, a organizat miercuri o conferință de presă dedicată Congresului Dunărenilor - ediția a II-a, eveniment în care s-au prezentat concluziile întâlnirii cu autoritățile locale riverane Dunării, pe tema managementului deșeurilor, în vederea diminuării poluării fluviului.

Sursa: Newsinn