Judecătorii au amânat pronunțarea în dosarul torționarilor disidentului Gheorghe Ursu

gheorghe-ursu
Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat pentru 27 iulie pronunțarea unei decizii definitive în dosarul în care foștii ofițeri de Securitate Marin Pîrvulescu și Vasile Hodiș sunt judecați pentru săvârșirea infracțiunii de tratamente neomenoase.
Procesul se află în faza de apel, cei doi fiind achitați în octombrie 2019 de Curtea de Apel București.
Ultimul termen al procesului a avut loc la începutul lunii mai, iar judecătorii au decis atunci că au nevoie de două luni pentru a da o soluție definitivă în acest caz, însă marți au stabilit să amâne cu trei săptămâni, potrivit Agerpres.
De menționat că Marin Pîrvulescu și Vasile Hodiș au fost trimiși în judecată de procurori pentru crime împotriva umanității, însă judecătoarea Mihaela Niță de la Curtea de Apel București a schimbat încadrarea faptelor în infracțiunea de tratamente neomenoase pe motiv că legea mai favorabilă este Codul penal din 1968 și a dispus achitarea lor.
În același dosar, Tudor Postelnicu (decedat), fost șef al Departamentului Securității Statului, a fost achitat pentru complicitate la tratamente neomenoase.
Gheorghe Ursu, inginer de construcții, poet și scriitor, a fost cercetat de Securitate în anii '80, după ce a trimis scrisori către "Europa Liberă" și pentru că ținea un jurnal în care nota ororile conducerii comuniste.
Procurorii susțin că, în perioada ianuarie - noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Ursu a făcut obiectul urmăririi informative și judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985. A murit pe 17 noiembrie 1985.
Procurorii militari au stabilit că Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș au exercitat acțiuni represive și sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziții, audieri sistematice, acte de violență fizică și psihică) asupra lui Gheorghe Ursu, acțiuni care "au avut ca urmare producerea de suferințe fizice sau psihice grave și au fost de natură să îi aducă o atingere gravă a drepturilor și libertăților fundamentale, în principal a dreptului la viață".
Fiul disidentului, Andrei Ursu, susține că Mihai Pîrvulescu a fost cel care l-a anchetat mai întâi în stare de libertate pe Gheorghe Ursu. Pentru că acesta din urmă a refuzat să își denunțe prietenii, printre care cunoscuții scriitori Nina Cassian, Geo Bogza, Radu Cosașu, Securitatea a hotărât "continuarea cercetărilor sub stare de arest", "urmând ca în cercetări să se clarifice și natura relațiilor" cu aceștia.
Pentru a încerca să evite un caz de persecuție politică ce ar fi fost neprielnic pe plan internațional regimului Ceaușescu, Securitatea i-a înscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun (pentru posesia a 17 dolari), pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985. A fost închis într-o celulă cu doi deținuți de drept comun, Marian Clită și Gheorghe Radu, care au primit ordin de la securiști să exercite acte de violență asupra lui.
Inginerul Gheorghe Ursu a murit în urma bătăilor primite de la Marin Pîrvulescu și de la alți ofițeri de securitate, dar și în urma agresiunilor din partea unor deținuți de drept comun.
Până acum, trei persoane au fost condamnate în acest caz: col. (r) Tudor Stănică, pe atunci șeful Miliției din Capitală, col. (r) Mihai Creangă, adjunctul său, și Marin Clită, colegul de celulă al disidentului.
Tudor Stănică nu a făcut nicio zi de închisoare invocând motive medicale, Mihai Creangă a scăpat după zece ani, iar deținutul de drept comun Marin Clită a ieșit din pușcărie după nouă ani pentru bună purtare. În prezent, Clită este din nou în penitenciar, unde execută o condamnare de 14 ani primită în Danemarca, fiind acuzat că a omorât o stewardesă într-o cameră de hotel din Copenhaga.
Urmărește știrile NewsInn și pe Google News



























