LEGEA 282/2023, ULTIMA REFORMĂ A PENSIILOR MAGISTRAȚILOR. CE A MODIFICAT ȘI DE CE NU E SUFICIENT PENTRU GUVERNUL BOLOJAN

Ultima Lege care a schimbat condițiile de pensionare ale magistraților, invocată și de șefa CSM, Elena Costache, în interviul pentru Digi24, este Legea 282/2023, intrată în vigoare în ianuarie 2024. Ea prevede că abia în 2060 magistrații ar urma să se pensioneze la 60 de ani, printr-o creștere etapizată a vârstei minime, cu câte 4 luni pe an.

Până atunci, legea le permite judecătorilor și procurorilor să iasă la pensie începând cu vârsta de 47 de ani și 4 luni, dacă au minim 25 de ani de vechime. Noua formulă a fost adoptată după ce Curtea Constituțională a respins o versiune mai dură a reformei, pentru că „afecta independența justiției”.

CSM susține că și-a dat avizul pe această lege tocmai pentru a arăta că sistemul judiciar contribuie la reformă. Costache spune că prevederile legii respectă atât cerințele CCR, cât și ale Comisiei Europene în cadrul PNRR. Totuși, Guvernul actual consideră legea prea blândă.

Premierul Ilie Bolojan propune o nouă reformă: pensionare la 65 de ani, cu 35 de ani de muncă (din care 25 ca magistrat) și o pensie calculată la doar 55% din media veniturilor brute din ultimele 60 de luni. Totodată, valoarea pensiei nu ar mai putea depăși 70% din venitul net al ultimei luni.

Deși Legea 282 a introdus și un impozit progresiv pentru pensiile speciale, CCR a declarat acest impozit neconstituțional în 2024. Efectele se văd deja: doi procurori au câștigat în instanță dreptul la returnarea sumelor reținute.

Așadar, chiar dacă legea în vigoare păstrează un echilibru între reformă și protejarea statutului magistratului, Guvernul vrea schimbări mai dure, invocând nevoia de sustenabilitate bugetară.

Sursa: Newsinn