Nicolae Noica a estimat când se va produce un cutremur la fel de mare ca cel 1977, iar veștile au pus pe jar autoritățile

Directorul Bibliotecii Academiei Române, Nicolae Noica, a adus în atenție o estimare importantă privind riscul seismic în România, declarând că un cutremur de magnitudinea celui devastator din 1977 nu ar urma să aibă loc în țară până în anul 2040. Acest prognostic este menit să îndemne administrațiile locale și centrale să adopte măsuri preventive urgente pentru consolidarea clădirilor expuse riscului seismic, demonstrând importanța protejării vieții și a patrimoniului în fața unor evenimente naturale de amploare.

Declarațiile oficialului Academiei Române au fost făcute în cadrul dezbaterii "Cât de pregătită este România la un nou cutremur?" organizată de Academia Română și Curtea de Conturi a României. Evenimentul și-a propus un cadru de analiză și reflecție asupra nivelului de pregătire al țării noastre în fața unui posibil cumplit eveniment seismic.

"Am făcut o istorie a cutremurelor de-a lungul timpului. Primul cutremur, în 1599, în timpul lui Mihai Viteazul, culmea, a avut loc în ziua de 4 martie și, după aceea, o serie întreagă de date. Ce am constatat? Noi vorbim că la 40 de ani se va produce cutremur. Se vede că au fost cutremure în 1940 și în 1977. Deci, s-au produs aceste două cutremure. Întorcându-ne în timp avem 1802 - 1838, marele cutremur care a dărâmat Spitalul Colțea, tot așa, la 37 de ani. Între aceste grupe, la 70 de ani, 80 de ani, se produc aceste cutremure. De aceea, afirm că un astfel de cutremur, de tăria celui din 1977, nu va fi înainte de 2040. Dar, încerc să spun cât mai puțin acest lucru, pentru ca administrațiile să înțeleagă că trebuie să facem ceva", a explicat Noica, în cadrul dezbaterii.

El a amintit că prima mare clădire construită după normele seismice din 1942 este Palatul Băncii Naționale din Strada Doamnei.

"Am cercetat și am și scris, Palatul Băncii Naționale este prima mare clădire proiectată la seism. Apoi profesorul Mazilu a scris despre clădirea Palatului Scânteii, Casa Scânteii este făcută tot așa. Am scris recent despre Opera Română făcută în 1953, lucrare făcută în doi ani. Tot așa a fost făcută și nu are nicio fisură", a evidențiat Nicolae Noica.

Vicepreședintele Curții de Conturi, Lucian Heiuș, a subliniat, la rândul său, că toți cei care sunt implicați în această problemă care poate exista la un moment dat în România ar trebui să acționeze "cu multă responsabilitate și cu foarte multă viteză, pentru că, de fapt, timpul este cel care de cele mai multe ori este cel mai mare dușman al nostru", pentru a nu trece din nou printr-un dezastru asemănător cu cel care a avut loc în 1977.

"Noi, ca și Curte de Conturi, nu putem face altceva decât să audităm și să venim să propunem niște soluții, să dăm niște recomandări către instituții care sunt abilitate și care au rolul important în a lua decizii, vorbim de decizii politice și în domeniul administrativ", a afirmat Heiuș.

Secretarul de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Daniel Surdu a susținut că, în prezent, din păcate, nu mai există experți.

"Sunt foarte multe forțe implicate, nu doar politice, ci și guvernamentale, în a rezolva această problemă a clădirilor cu risc seismic ridicat, cât și a situațiilor de urgență în cazul acestor evenimente neplăcute. (...) Vreau să vă spun că Ministerul Dezvoltării este implicat în rezolvarea acestor probleme, pentru că în acest context au fost elaborate mai multe programe naționale care privesc riscul seismic. (...) Sunt probleme cu expertizele pentru că, din punctul meu de vedere personal, nu prea mai există experți sau cei care există sunt greu de abordat", a transmis Daniel Surdu.

El a precizat că, pentru a se putea duce la bun sfârșit programele de consolidare inițiate, este nevoie "de stabilitate".

Potrivit prof. univ. Radu Sorin Văcăreanu, rector al Universității Tehnice de Construcții București, cadrul legal referitor la riscul seismic pentru construcțiile din România este pus la punct.

"Cadrul legal, dacă ne referim la riscul seismic, este suficient de bine pus la punct, în sensul că avem o lege care ne spune ce avem de făcut, avem o strategie națională de reducere a riscului seismic, din strategia națională au mai decurs o serie de documente care cred că sunt foarte folositoare, avem un cod de proiectare la cutremur, care este obligatoriu în toată țara, pentru oricine, care se află acum în revizie la universitate pentru a avea o ediție îmbunătățită, și avem un cod de evaluare a clădirilor existente din punct de vedere al rezistenței la cutremur", a explicat Radu Sorin Văcăreanu.

El a amintit că o noutate în legislație o reprezintă metodologia de evaluare vizuală rapidă.

"Ce apare nou în legislație în urma strategiei naționale este această metodologie de evaluare vizuală rapidă care nu înlocuiește expertiza tehnică, dar creează premisele unei prioritizări a clădirilor din punct de vedere al riscului seismic. Expertiza tehnică este consumatoare de timp, este consumatoare de resurse, umane și financiare, durează o perioadă semnificativă și atunci având în vedere dacă ne referim la locuințe - și avem undeva peste nouă milioane de locuințe - este evident că nu vom putea prin expertiză să rezolvăm acea situație și atunci vine acea expertizare vizuală rapidă care durează mult mai puțin, se poate face din exteriorul clădirii și în felul acesta se colectează o serie de informații relevante ingineresc care vor permite, într-o primă fază, ierarhizarea clădirilor în vederea riscului seismic și apoi o prioritizare pentru expertizare și consolidare", a arătat rectorul Univeristății Tehnice de Construcții București.

Sursa: Newsinn