Actualitate· 5 min citire

Studiu șocant: Care sunt cele mai multe deșeuri ce intră în Marea Neagră

Bărbat dispărut în Marea Neagră în timp ce practica kitesurfing, în continuare căutat de echipele de salvatori

Bărbat dispărut în Marea Neagră în timp ce practica kitesurfing, în continuare căutat de echipele de salvatori

Scris de Mihaela Cristea Publicat: 17 iul. 2023, 16:01

În urma unui proiect pilot desfășurat de Administrația Bazinală de Apă (ABA) Buzău-Ialomița, prin care specialiștii au încercat să determine tipurile de deșeuri care ajung în Marea Neagră din râul Buzău și din Acumularea Siriu, a rezultat că 90% din poluanți sunt din plastic, respectiv PET-uri, pungi și obiecte de unică folosință, transmite Agerpres.

ABA Buzău-Ialomița a desfășurat în perioada 2020-2023 proiectul privind „Protecția cursurilor de apă pentru o Mare Neagră curată prin monitorizarea cu instrumente inovatoare de control și practici bazate pe natură în vederea reducerii sedimentelor și poluării cu deșeuri - Protect-Streams-4-sea”. Inițiativa a avut drept scop realizarea unui studiu care să contribuie la îmbunătățirea vieții populației din jurul Mării Negre dar și la protecția mediului.

Specialiștii au prelevat probe din apă și din sedimente, studiile concentrându-se pe fragmentele de macroplastic, mai mari de 5 mm și microplastic, de până la 5 mm, denumite și fragmente de plastic invizibile.

„Zona pilot în care Administrația Bazinală a dezvoltat acest proiect a fost cursul râului Buzău, de la granița cu județul Covasna, până în dreptul localității Pătârlagele și a inclus și Acumularea Siriu. Ne-am îndreptat atenția către un poluant recent dar pare a fi de lungă durată, un poluant cu impact major asupra mediului și sănătății umane, vorbesc despre plastic.

Pentru a vedea originea microplasticului, în cadrul proiectului am avut o investigare a macroplasticului.

În urma acestui studiu s-a constatat că 90% din deșeuri au fost din plastic, 68% reprezintă deșeuri tip PET și deșeuri din tacâmuri și veselă, fragmente din diferite obiecte din plastic. 60% sunt obiecte de unică folosință.

Apoi am trecut la studiul microplasticului, primul studiu realizat din țară pe ape interioare și pe un lac de acumulare. Microplasticul reprezintă un fragment mai mic de 5 mm. Pentru că obiectivul principal al proiectului a fost să investigăm poluanții care ajung în Marea Neagră dar și reducerea lor, am achiziționat prima ambarcațiune de colectare a deșeurilor plutitoare din cadrul Apelor Române”, a declarat Oana Ristea, biolog în cadrul ABA Buzău.

În premieră, biologii Apelor Române au folosit o metodă inedită de prelevare de carote pentru a determina concentrația de plastic din sedimente, metodă care a scos la iveală o strânsă legătură între perioadele cu inundații și poluanți.

„Deplasarea în teren a constat în prelevarea probelor de sediment și materii în suspensii atât pe râul Buzău cât și pe lacul Siriu. Probele au fost prelevate cu un fileu iar pe lacul Siriu în timpul deplasării ambarcațiunii s-a filtrat apa lacului. Pe râul Buzău acel fileu a fost amplasat în albia râului. Printr-un echipament s-au prelevat carote, printr-un cilindru s-au prelevat probe la 60 cm adâncime.

Este prima dată când prelevăm, în cadrul laboratorului nostru. Am încercat să corelăm perioadele de inundații cu acumularea de microplastic și într-adevăr carotele care au fost pe secțiuni de 3 ani s-au corelat cu perioadele de viituri care au transportat materiile plastice de mici dimensiuni odată cu viitura”, a precizat biologul Alina Constantin, specialist ABA Buzău-Ialomița.

În urma activităților de prelevare au fost selectate fragmente de plastic care au fost supuse unei analize spectrofotometrice FT-IR, care a determinat tipul de polimeri prezenți în structura chimică a deșeurilor.

„Am analizat 19 probe de apă și de sediment. S-au identificat 4000 de particule de plastic, o concentrație medie de 200 de particule pe kilogram în sediment și 3 particule pe metru cub de apă. Am realizat o analiză de amprentare, am analizat fragmentele pentru a le cunoaște originea. Fragmentele analizate au fost polipropilenă, polietilenă și polietilen tereftalat, polimeri utilizați în special în recipientele PET, în tacâmuri de unică folosință, pungi. O frecvență ridicată a înregistrat-o polimerul polistiren, policlorura de vinil și un elastomer care este utilizat în industria auto”, a subliniat biologul Oana Ristea.

Obiectivul principal al proiectului „Protect-Streams-4-Sea”, a transmis ABA, este strâns legat de protecția mediului și reducerea deșeurilor din Marea Neagră. Colectarea selectivă a fost indicată de specialiști drept o metodă eficace pentru protejarea apelor, pe timpul desfășurării proiectului fiind realizate totodată campanii de colectare a deșeurilor și montarea unor containere în zonele cu aflux turistic.

„Noi am punctat nevoia colectării selective. Dacă ai infrastructura, ești obligat moral să realizezi această colectare selectivă. Noi am pus în zonele unde se opresc turiștii să admire zona, la Siriu, la Belvedere, am pus niște containere pentru sticle. Plasticul acesta influențează atât mediul cât și starea de sănătate a oamenilor. Studierea microplasticului, plasticul invizibil a prezentat o noutate în cadrul apelor interioare, în cadrul Acumulării Siriu. Acest microplastic este peste tot. Nu este în cantitate foarte mare, dar noi spunem că este un semnal de alarmă pentru că este prezent”, a conchis Oana Ristea.

Toate rezultatele studiilor vor fi publicate în diferite reviste științifice, contribuind la dezvoltarea de soluții inovatoare privind reducerea poluanților sau la inițiative legislative, au mai precizat reprezentanții ABA Buzău-Ialomița. Proiectul a fost finanțat prin EU INTERREG IV „Joint Operational Programme Black Sea Basin 2014-2020”, beneficiind de un buget total de peste 900.000 euro. Liderul de proiect a fost Universitatea Internațională Elenă din Grecia, în proiect fiind implicați patru parteneri din regiunea Mării Negre: ABA Buzău-Ialomița din România, Young Foresters Union din Armenia, Eco-TIRAS Asociația internațională River Keepers din Republica Moldova și Universitatea Artvin Coruh din Turcia.

Distribuie articolul

Urmărește știrile NewsInn și pe Google News

Mai multe știri din Actualitate