Blocul Național Sindical (BNS) cere viitorului Guvern să adopte măsuri concrete pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale, având în vedere că aproximativ 5,2 milioane de români se aflau în această situație în 2024.
Organizația sindicală solicită transformarea obiectivelor europene privind reducerea sărăciei în politici publice finanțate și monitorizate. Potrivit unui comunicat al BNS, România înregistrează un nivel al vulnerabilității sociale mult peste media Uniunii Europene.
„Pentru România obiectivele europene nu pot rămâne simple ţinte statistice. Ele trebuie transformate în politici publice care să producă rezultate vizibile în viaţa oamenilor. Combaterea sărăciei nu poate însemna doar măsuri punctuale de sprijin financiar. Este nevoie de locuri de muncă decente, venituri suficiente, servicii publice de calitate, locuinţe accesibile, energie la preţuri suportabile şi acces real la formare şi reconversie profesională”, se arată în comunicat.
Președintele BNS, Dumitru Costin, a declarat că dezvoltarea economică trebuie însoțită de măsuri de protecție socială.
“
Nu putem vorbi despre competitivitate, dezvoltare şi modernizare dacă milioane de oameni nu reuşesc să îşi asigure un nivel de trai decent. România are nevoie de o politică economică în care creşterea economică şi protecţia socială să se susţină reciproc, nu să fie tratate ca obiective aflate în conflict
— a declarat Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical Dumitru Costin
BNS atrage atenția asupra impactului costului vieții asupra gospodăriilor cu venituri reduse. Accesul la locuințe, energie, alimente și transport afectează în primul rând familiile cu venituri mici, iar România este considerată vulnerabilă din cauza nivelului ridicat al sărăciei și al inegalităților.
Organizația subliniază că noua agendă socială europeană va necesita adaptarea politicilor naționale în domeniul ocupării și al formării profesionale. Transformarea digitală și inteligența artificială vor modifica piața muncii, ceea ce impune legarea politicilor sociale de cele de dezvoltare economică pentru a asigura accesul la competențe noi și reconversie profesională.
BNS indică Fondul Social European Plus și Fondul pentru o Tranziție Justă ca instrumente care pot finanța măsurile destinate reducerii vulnerabilității sociale. Reprezentanții organizației susțin că aceste resurse trebuie utilizate pentru rezultate măsurabile, precum crearea de locuri de muncă de calitate, îmbunătățirea serviciilor publice și reducerea sărăciei.
Contextul european a fost stabilit la 22 iulie 2026, când Comisia Europeană a adoptat o nouă comunicare privind Pilonul european al drepturilor sociale. Documentul analizează progresele realizate în urma Planului de acțiune din 2021 și stabilește prioritățile pentru următoarea etapă, punând accent pe accesibilitatea costului vieții, reducerea inegalităților și valorificarea inteligenței artificiale.
Planul de acțiune european stabilește trei obiective pentru 2030: o rată de ocupare de cel puțin 78% pentru persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani, participarea anuală la formare a cel puțin 60% dintre adulți și reducerea cu cel puțin 15 milioane a numărului persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială.
