Fostul șef ANAF Lucian Heiuș i-a răspuns marți ministrului Finanțelor, Adrian Câciu, el arătând că în declarația acestuia s-a strecurat o eroare și că ANAF a încasat 148 miliarde lei cu 5.5 miliarde mai mult față de totalul declarat net.
”Îi atrag respectuos atenția domnului ministru Adrian Câciu, că în declarația dumnealui s-a strecurat o eroare. Programul de încasări este net 156,9 miliarde lei, iar declaratul de care spune dânsul este declaratul brut 159,3 miliarde lei (din acesta se scad rambursările de TVA, pilonul 2 de pensii, fondul de tranziție energetică, contribuții de sănătate, etc, în total 16,7 miliarde lei) și mai rămân net declarate 142,6 miliarde lei”, a scris fostul șef al ANAF pe Facebook.
Heiuș precizează că ”ANAF a încasat 148 miliarde lei cu 5.5 miliarde mai mult față de totalul declarat net.
Ministrul Finanțelor Adrian Câciu a anunțat, după demisia șefului ANAF Lucian Heiuș, că Nicoleta Cârciumaru a fost propusă pentru a prelua conducerea ANAF și că a propus și schimbarea șefului Autorității Naționale a Vămilor, subliniind că eficientizarea colectării taxelor și recuperarea întârzierilor sunt strict necesare pentru consolidarea bugetară.
“Astăzi s-au luat deciziile necesare pentru ca lucrurile să intre în normalitate. Am propus Prim-ministrului numirea în funcția de președinte interimar al ANAF a doamnei Nicoleta Cîrciumaru și încetarea mandatului președintelui AVR, alături de numirea unui nou președinte. Ce trebuie știut? Pentru primele 5 luni ale anului 2023, contribuabilii au declarat impozite și taxe în valoare de 159,3 miliarde lei, în contextul în care programarea bugetară estima încasări de doar 156,9 miliarde lei. Așadar, contribuabilii români au declarat că au de plată cu 2,4 miliarde lei mai mult decât am estimat în programare. Sumele încasate efectiv de ANAF au fost însă cu 8,9 miliarde lei mai mici față de program și cu 11,3 miliarde lei mai mici față de ce s-a declarat. Acești bani erau și sunt imperios necesari României, nu numai pentru procesul de consolidare bugetară, dar mai ales pentru a asigura resursele necesare realizării investițiilor și acordării stimulentelor economice și sociale angajate prin buget și, în egală măsură, pentru a găsi soluții suplimentare în vederea compensării erodării puterii de cumpărare suferite de cetățenii și companiile românești”, afirmă Câciu, conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor.
