Europa, exclusă din negocierile de pace pentru Ucraina! Avertismentul unui expert

Europa, exclusă din negocierile de pace
Europa, exclusă din negocierile de pace pentru Ucraina! Avertismentul unui expert: UE nu are forța necesară, iar România nu are o strategie pentru Marea Neagră.
Europa riscă să rămână un simplu spectator în negocierile care ar putea decide viitorul Ucrainei și securitatea întregului continent. Deși statele europene oferă sprijin financiar și militar important Kievului, influența lor asupra discuțiilor directe dintre Washington și Moscova rămâne limitată. Expertul în securitate și apărare Hari Bucur-Marcu atrage atenția că Uniunea Europeană nu dispune de o capacitate militară comună care să-i permită să joace un rol decisiv, iar România nu are o strategie clară pentru apărarea intereselor sale în regiunea Mării Negre.
Declarațiile vin într-un moment important pentru securitatea europeană, în condițiile în care miniștrii de Externe ai statelor UE se reunesc la Bruxelles pentru a analiza situația războiului din Ucraina, sprijinul acordat Kievului și amenințările generate de Rusia.
Negocierile de pace pentru Ucraina se desfășoară fără un rol decisiv al Europei
Discuțiile desfășurate la Abu Dhabi, în perioada 10-11 noiembrie, între reprezentanții Rusiei și Ucrainei, cu medierea Statelor Unite, au readus în atenție problema implicării europene în procesul diplomatic.
Deși oficialii europeni și reprezentanții NATO s-au aflat în Emiratele Arabe Unite pentru consultări cu delegațiile americană și ucraineană, partea rusă a refuzat să participe la o întâlnire cu aceștia. Moscova a insistat asupra unui format restrâns al negocierilor, în timp ce Kievul și liderii europeni susțin că viitorul securității continentului nu poate fi stabilit fără participarea Europei.
Potrivit expertului Hari Bucur-Marcu, Uniunea Europeană se află într-o poziție dificilă. Deși contribuie semnificativ la susținerea militară și financiară a Ucrainei, statele europene nu au reușit să transforme acest sprijin într-o influență politică pe măsură.
Expertul consideră că Bruxelles-ul nu a venit cu o strategie proprie suficient de bine conturată, preferând inițial să urmeze direcția stabilită de Washington. Schimbarea abordării administrației americane a scos însă la iveală lipsa unei alternative europene coerente.
Pacea în Ucraina nu înseamnă doar oprirea focului
Unul dintre cele mai dificile subiecte ale negocierilor îl reprezintă diferența dintre încetarea ostilităților și încheierea efectivă a războiului.
Hari Bucur-Marcu atrage atenția că o simplă suspendare a luptelor nu garantează o pace durabilă. În lipsa unor mecanisme solide de securitate, Rusia ar putea folosi perioada de armistițiu pentru a-și reface capacitățile militare și pentru a pregăti o nouă ofensivă.
Ucraina ar avea nevoie de garanții concrete că nu va fi din nou atacată, iar acestea ar putea presupune separarea forțelor militare, monitorizarea respectării acordului și eventuale mecanisme internaționale de protecție.
Expertul consideră că o pace reală presupune angajamente mult mai ample, inclusiv garanții de securitate și o posibilă prezență militară internațională.
Un alt punct sensibil îl reprezintă teritoriile ocupate de Rusia, în special regiunile din Donbas. Chiar dacă o eventuală încetare a focului ar putea lăsa temporar unele teritorii sub control rusesc, acest lucru nu ar trebui confundat cu recunoașterea suveranității Moscovei asupra lor.
De ce nu poate Uniunea Europeană să garanteze singură securitatea Ucrainei
O eventuală desfășurare de trupe europene în Ucraina, după încetarea războiului, este una dintre variantele discutate pentru asigurarea securității Kievului.
Totuși, capacitatea Uniunii Europene de a organiza independent o asemenea misiune ridică numeroase semne de întrebare.
Hari Bucur-Marcu susține că UE nu dispune de o armată comună și nici de toate instrumentele operaționale necesare pentru a acționa ca o putere militară unitară.
Lipsa unei structuri militare integrate, a unei doctrine comune și a unor capacități operaționale coordonate limitează posibilitatea europenilor de a garanta singuri respectarea unui eventual acord de pace.
În plus, Moscova a transmis în repetate rânduri că se opune desfășurării trupelor europene sau NATO pe teritoriul ucrainean după încheierea ostilităților.
În aceste condiții, orice formulă de securitate pentru Ucraina va depinde de capacitatea statelor europene de a-și coordona resursele și de relația cu Statele Unite.
Avertisment pentru România: lipsește o strategie clară pentru Marea Neagră
Analiza expertului are implicații directe și pentru România, având în vedere poziția strategică a țării pe flancul estic al NATO și apropierea de zona de conflict din Ucraina.
Hari Bucur-Marcu consideră că Bucureștiul nu are în prezent o politică de stat suficient de clară și coerentă privind securitatea la Marea Neagră.
Potrivit acestuia, o asemenea strategie ar trebui să fie inclusă explicit în documentele naționale de apărare și să stabilească obiective concrete, amenințările existente, vulnerabilitățile și resursele necesare pentru protejarea intereselor României.
Expertul atrage atenția că simpla participare a reprezentanților români la reuniunile internaționale nu este suficientă dacă țara nu are o poziție proprie, fundamentată pe obiective strategice clare.
Printre măsurile necesare se numără:
elaborarea unei politici naționale coerente pentru securitatea Mării Negre;
identificarea amenințărilor și vulnerabilităților din regiune;
alocarea resurselor necesare pentru apărare;
stabilirea unor obiective clare în cadrul NATO și al Uniunii Europene;
elaborarea unei Cărți albe a apărării, cu implicarea Guvernului și Parlamentului;
asigurarea continuității inițiativelor diplomatice și militare ale României.
În opinia expertului, fără politici asumate instituțional, resurse și voință politică, România riscă să nu aibă o contribuție semnificativă la deciziile privind viitorul securității regionale.
Rusia urmărește schimbarea arhitecturii de securitate europene
Un alt subiect sensibil îl reprezintă intenția Moscovei de a lega negocierile privind Ucraina de o discuție mai amplă despre viitoarea arhitectură de securitate a Europei.
Rusia a solicitat în trecut limitarea extinderii NATO și reducerea prezenței militare a Alianței în Europa de Est. Revenirea acestor revendicări în discuțiile diplomatice ridică întrebări privind concesiile pe care Kremlinul încearcă să le obțină de la Occident.
Hari Bucur-Marcu consideră că o eventuală înțelegere nu trebuie să afecteze principiile fundamentale ale dreptului internațional, în special suveranitatea statelor și respectarea frontierelor.
Expertul face referire la Carta Organizației Națiunilor Unite și la Actul final de la Helsinki, documente care consacră principiile independenței și integrității teritoriale a statelor.
O eventuală acceptare a unor sfere de influență stabilite de marile puteri ar putea crea un precedent periculos pentru țările mai mici, inclusiv pentru cele aflate pe flancul estic al NATO.
Pentru România, respectarea suveranității Ucrainei și menținerea principiilor care stau la baza securității europene reprezintă interese strategice majore.
Retragerea unor militari americani nu înseamnă automat abandonarea Europei
În contextul discuțiilor privind prezența militară americană pe continent, expertul atrage atenția că numărul soldaților dislocați într-o anumită țară nu reprezintă singurul indicator al angajamentului Washingtonului față de securitatea europeană.
Trebuie făcută diferența între efectivele militare prezente temporar în Europa, infrastructura militară, echipamentele disponibile și capacitatea de reacție în cazul unei crize.
Hari Bucur-Marcu oferă ca exemple bazele militare de la Mihail Kogălniceanu și Deveselu, subliniind că prezența americană în regiune are forme diferite, inclusiv acorduri bilaterale și angajamente în cadrul NATO.
O eventuală reducere a numărului de militari americani nu înseamnă automat că Statele Unite își retrag toate capacitățile militare din Europa.
Contează și dacă echipamentele, infrastructura și armamentul rămân disponibile în regiune și în ce măsură forțele americane pot fi readuse rapid în cazul unei amenințări.
Europa încearcă să-și consolideze poziția în negocierile privind Ucraina
Reuniunea miniștrilor de Externe de la Bruxelles, din 16 noiembrie, are loc într-un moment în care statele europene încearcă să-și definească mai clar rolul în procesul de pace.
Pe agenda discuțiilor se află continuarea sprijinului pentru Ucraina, pregătirea țării pentru sezonul rece și contracararea amenințărilor hibride atribuite Rusiei.
A doua zi, miniștrii Apărării urmează să analizeze dimensiunea militară a sprijinului european pentru Kiev, inclusiv apărarea antiaeriană, cooperarea cu industria de apărare ucraineană și relația transatlantică.
Pentru Uniunea Europeană, provocarea nu este doar obținerea unui loc la masa negocierilor, ci și capacitatea de a veni cu o strategie proprie, susținută de resurse militare și economice.
În același timp, România trebuie să-și definească mai clar prioritățile strategice în regiunea Mării Negre, unde orice schimbare a echilibrului de securitate poate avea consecințe directe asupra întregului flanc estic al NATO.
Urmărește știrile NewsInn și pe Google News



























