DNA reia ancheta împotriva primarului din Alba Iulia pentru autobuzele electrice lăsate în paragină
FOTO: Pixabay.com
Structura centrală a DNA a admis plângerea Societății de Transport Public Alba Iulia și a infirmat clasarea dosarului. Instanța va hotărî pe 12 noiembrie 2026 dacă se reia ancheta împotriva primarului Gabriel Pleșa.
Procurorul-șef al Secției de combatere a infracțiunilor asimilate celor de corupție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Ionuț Ardeleanu, a admis plângerea formulată de STP SA și a infirmat soluția de clasare dispusă anterior de procurorii de la DNA Alba Iulia. Decizia finală privind reluarea urmăririi penale aparține unui judecător de la Tribunalul Alba.
Dosarul cererii de redeschidere a fost înscris pe rolul instanței, iar termenul procesual este stabilit pentru 12 noiembrie 2026. Potrivit informațiilor publicate de Ziarul Unirea, plângerea penală a fost înregistrată la DNA Alba Iulia pe 19 iunie 2026, potrivit ziarulunirea.ro.
Acuzații privind gestionarea fondurilor PNRR
În sesizarea către autoritățile anticorupție, reprezentanții societății de transport au acuzat că 21 de autobuze electrice finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și 45 de stații de încărcare au fost lăsate în aer liber timp de peste opt luni. Acestea nu au beneficiat de mentenanță curentă, iar condițiile necesare pentru ciclarea bateriilor, proces care implică încărcarea și descărcarea controlată, nu au fost asigurate.
Acuzațiile penale formulate împotriva primarului Gabriel Pleșa vizează abuz în serviciu, în varianta agravată din Legea 78/2000, și distrugere din culpă. Prejudiciul material direct raportat în plângere este de 14.031.245 de lei. La această sumă se adaugă un prejudiciu potențial de 154.159.722 de euro, reprezentând o eventuală penalizare a PNRR, precum și recuperarea unor finanțări nerambursabile de aproximativ 12,5 milioane de euro. Starea tehnică a bateriilor este menționată în documente sub rezerva confirmării printr-o expertiză judiciară.
Motivarea infirmării clasării
La 17 septembrie 2026, procurorul de caz din Alba Iulia a clasat cauza pentru abuz în serviciu, argumentând că nu se putea stabili legislația primară presupus încălcată. Parchetul a constatat că faptele ar fi constituit doar o încălcare a unor hotărâri ale consiliului local, care nu constituie legislație primară. Pentru infracțiunea de distrugere din culpă, competența a fost declinată în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia.
Înainte de clasare, procurorul ceruse STP, prin adrese din 24 iunie și 24 august 2026, să indice concret legile sau ordonanțele încălcate. Avocata societății a solicitat un termen suplimentar din motive de sănătate, urmând ca la data de 1 septembrie să nu mai răspundă.
STP a contestat clasarea pe 20 octombrie 2026, susținând că în aproape trei luni nu s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, nu a fost audiat reprezentantul legal și nu s-au solicitat documente de la Primărie, AIDA-TL sau Ministerul Dezvoltării. Societatea a mai arătat că nicio dintre cele 50 de anexe nu a fost verificată.
„Condițiile de formă prevăzute pentru conținutul modurilor de sesizare sunt strict reglementate de lege sub forma enumerării lor. Legiuitorul nu a lăsat la aprecierea organului de urmărire penală sfera condițiilor de formă și nici nu a edictat vreo dispoziție legală care să-i permită solicitarea, la stadiul modului de sesizare, a altor date suplimentare celor enumerate de legiuitor. (...) Lipsa unui răspuns concret din partea petentei, la o astfel de cerință a organului de urmărire penală, nu poate conduce la considerarea existenței unui caracter incomplet sau neclar al modului de sesizare, din moment ce identificarea acelor dispoziții din legislația primară reprezintă o atribuție a organului judiciar.”
În aceeași documentație, magistratul a precizat că, dacă descrierea faptei ar fi fost incompletă, se impunea restituirea pe cale administrativă. Concluzia structurii centrale a DNA este că analiza actului de sesizare nu a relevat neîndeplinirea vreunei cerințe de fond sau de formă esențiale, soluția de clasare fiind considerată „nelegală și netemeinică".
Urmărește știrile NewsInn și pe Google News
