Guvernul are pe ordinea de zi a ședinței de miercuri proiectul de lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Certificatul de căsătorie dintre persoane de același sex încheiat într-un stat membru al UE va fi recunoscut în România, privind dreptul de ședere, potrivit proiectului de lege de pe agenda de miercuri a Executivului, conform News.ro.
Guvernul are pe ordinea de zi a ședinței de miercuri proiectul de lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Certificatul de căsătorie dintre persoane de același sex încheiat într-un stat membru al UE va fi recunoscut în România, privind dreptul de ședere, potrivit proiectului de lege de pe agenda de miercuri a Executivului, conform News.ro.
„Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat, în cauza C-673/16, ca urmare a sesizării acesteia de către instanța română de contencios constituțional, reținând următoarele: «1) Într o situație în care un cetățean al Uniunii a făcut uz de libertatea sa de circulație deplasându se și locuind efectiv, în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2004/38/CE , într un alt stat membru decât cel a cărui cetățenie o deține și a întemeiat sau a consolidat cu această ocazie o viață de familie cu un resortisant al unui stat terț, de același sex, de care este legat printr o căsătorie legal încheiată în statul membru gazdă, articolul 21 alineatul (1) al TFUE trebuie să fie interpretat în sensul că se opune ca autoritățile competente ale statului membru a cărui cetățenie o deține cetățeanul Uniunii să refuze acordarea unui drept de ședere pe teritoriul acestui stat membru resortisantului menționat, pentru motivul că dreptul statului membru menționat nu prevede căsătoria între persoane de același sex»”, arată expunerea de motive a proiectului de lege înscris pe ordinea de zi a reuniunii de miercuri a Executivului.
Conform expunerii de motive, articolul 21 alineatul (1) al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) „trebuie interpretat în sensul că, în împrejurări precum cele în discuție în litigiul principal, resortisantul unui stat terț, de același sex ca cetățeanul Uniunii, a cărui căsătorie cu acesta din urmă a fost încheiată într un stat membru conform dreptului acestui stat, dispune de un drept de ședere pe o perioadă mai mare de trei luni pe teritoriul statului membru a cărui cetățenie o deține cetățeanul Uniunii. Acest drept de ședere derivat nu poate fi supus unor condiții mai stricte decât cele prevăzute la articolul 7 din Directiva 2004/38/CE”.
De asemenea, sursa citată amintește faptul că judecătorii CCR au admis o excepție de neconstituționalitate la o prevedere din Codul civil și a constatat că ea este constituțională în măsura în care permite acordarea dreptului de ședere în România, în condițiile stipulate de dreptul european care spune că au acest drept de ședere soții din căsătoriile dintre persoane de același sex, căsătorii încheiate într-un stat membru al UE.
„Examinând inclusiv hotărârea CJUE amintită anterior, Curtea Constituțională a României a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 277 alin.(2) și (4) din Codul civil, constatându-se că acestea sunt constituționale în măsura în care permit acordarea dreptului de ședere pe teritoriul statului român, în condițiile stipulate de dreptul european, soților - cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene și/sau cetățeni ai statelor terțe - din căsătoriile dintre persoane de același sex, încheiate sau contractate într-un stat membru al Uniunii Europene”, mai este precizat în expunerea de motive a proiectului de lege.
Pe 11 iulie, Ministerul de Interne preciza, într-un comunicat de presă, că „implementarea acestor prevederi este o condiție obligatorie pentru România, ca urmare a hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din data de 5 iunie 2018 în cauza C-673/16, iar nerespectarea ei face posibilă declanșarea unei proceduri de infringement care se poate finaliza cu condamnarea României de către instanța de contencios european”.
Reprezentanții MAI au mai transmis atunci că „o eventuală condamnare are implicații financiare semnificative pentru statul român”.
În prezent, sancțiunile pecuniare care pot fi propuse în cazul României, în proceduri de infringement, sunt penalități între 1.830 și 109.800 euro pe fiecare zi de întârziere, precum și o sumă forfetară minimă de 1.708.000 euro.
Ministerul Afacerilor Interne mai spunea că potrivit „prevederilor actului normativ, persoanele care nu au cetățenia română, căsătorite pe teritoriul altui stat al Uniunii Europene cu un cetățean român de același sex, pot solicita, dacă este cazul, viză pentru intrarea în România, respectiv drept de ședere pe teritoriul țării noastre, în condițiile legii, având ca motiv continuarea vieții de familie alături de cetățeanul român”.
Sursa: Newsinn
