Președintele Iohannis a sesizat CCR pe legea privind statutul cadrelor militare

Președinția României a trimis la Curtea Constituțională Legea care prevede că studenții instituțiilor de învățământ superior militar ale MAI, care, din motive neimputabile lor, sunt declarați inapți pentru serviciul militar, să beneficieze de dreptul de a opta pentru continuarea studiilor în aceeași instituție.

Pe 28 octombrie, Parlamentul a transmis Președintelui României spre promulgare această lege.

Potrivit actului normativ, la absolvire, persoanelor vizate nu li se va acorda gradul militar și nu vor fi încadrate în structurile Ministerului Afacerilor Interne. Totodată, prin legea criticată se prevede exonerarea studenților aflați în această situație de obligația de a restitui cheltuielile de școlarizare „atât în cazul definitivării studiilor, cât și în cazul părăsirii instituției militare de învățământ”.

„Studenții din cadrul instituțiilor de învățământ superior militar ale Ministerului Afacerilor Interne, formați pentru nevoile acestui minister, care, din motive neimputabile lor, sunt declarați inapți pentru serviciul militar de către autoritățile competente, în urma unei expertize medicale definitive, pot opta pentru continuarea studiilor în aceeași instituție. Programul de studiu al acestora va fi organizat la forma de învățământ cu frecvență, cu înlocuirea în curriculă a disciplinelor cu specific militar. La absolvire, persoanelor prevăzute la alin. 11 nu li se acordă gradul militar și nu sunt încadrate în structurile Ministerului Afacerilor Interne”, prevede legea criticată.

Conform sesizării formultate de șeful statului la CCR, soluția legislativă propusă contravine principiului egalității în drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, potrivit căruia: „(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. (2) Nimeni nu este mai presus de lege”.

„Principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Acest principiu nu exclude, ci presupune soluții diferite pentru situații juridice diferite. Din această perspectivă, soluția legislativă propusă de inițiatori, care nu realiza o distincție între instituțiile de învățământ superior militar la care studenții deveniți inapți din motive neimputabile lor ar fi studiat, instituia un tratament egal între persoane aflate în aceeași situație juridică”, mai argumentează președintele Iohannis.

„Or, potrivit normelor deduse controlului de constituționalitate vor avea posibilitatea de a opta pentru continuarea studiilor în aceeași instituție, cu exonerarea de obligația restituirii cheltuielilor efectuate pe timpul desfășurării programelor de studii, doar studenții din cadrul instituțiilor de învățământ superior militar ale Ministerului Afacerilor Interne. Această soluție legislativă instituie o discriminare a studenților din cadrul celorlalte instituții de învățământ superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională din cadrul sistemului național de învățământ, studenți care s-ar putea afla în situația descrisă de ipoteza normei, respectiv cea de a fi declarați inapți pentru serviciul militar de către autoritățile competente, în urma unor expertize medicale definitive. Lipsirea studenților din cadrul celorlalte instituții de învățământ superior militar de posibilitatea de a-și manifesta voința, în sensul optării pentru continuarea studiilor și, implicit, exonerarea de la plata cheltuielilor de școlarizare, creează un tratament juridic diferențiat, o situație de natură a discrimina între persoane devenite inapte din punct de vedere medical, din motive neimputabile, pe parcursul desfășurării studiilor”, mai motivează Klaus Iohannis.

Președintele României mai argumenteză că „efectele discriminatorii generate prin intrarea în vigoare a dispozițiilor criticate sunt susceptibile a pune în discuție însăși respectarea dreptului la învățătură din perspectiva asigurării posibilității continuării studiilor și a gratuității învățământului de stat, precum și din perspectiva limitelor legale ale autonomiei universitare, componentă a dreptului la învățătură, aspecte prevăzute de art. 32 alin. (1), alin. (4) și alin. (6), coroborat cu art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, în ceea ce-i privește pe studenții de la celelalte instituții de învățământ superior militar.”

De asemenea, Klaus Iohannis susține că lipsirea studenților din celelalte instituții de învățământ superior militar de posibilitatea de a opta pentru continuarea studiilor în aceeași instituție, posibilitate recunoscută doar pentru studenții din cadrul instituțiilor militare de învățământ superior formați pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne, echivalează și cu o încălcare a dreptului lor la învățătură, garantat de art. 32 alin. (1) din Constituție.

Astfel, odată admis pe un loc finanțat de la bugetul de stat, un student are așteptarea legitimă că nu va fi obligat la restituirea cheltuielilor de școlarizare.

„În aceste condiții, din principiul gratuității învățământului de stat, inclusiv în ceea ce privește învățământul superior de stat, rezultă nu doar că procesul de învățământ în unitățile de învățământ de stat nu poate să fie condiționat de niciun fel de taxe de școlarizare, ci și faptul că statul prin instituțiile de învățământ superior nu poate reglementa obligația restituirii cheltuielilor de școlarizare pentru locuri finanțate de la bugetul de stat, în situația în care studiile sunt întrerupte sau încetează”, mai precizează președintele Iohannis, în sesizarea de neconstituționalitate.

Sursa: Newsinn