În seara zilei de luni, 16 septembrie 2024, la ora 20:00, România a fost zguduită de un cutremur semnificativ, cu epicentrul în zona seismică Vrancea. Seismul a avut o magnitudine de 5,4 pe scara Richter și s-a produs la o adâncime considerabilă de 126 de kilometri. Acest eveniment geologic a avut un impact notabil, fiind resimțit puternic în numeroase orașe din țară, printre care capitala București, dar și centre urbane importante precum Brașov, Iași și Galați.
Constantin Ionescu, directorul Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP), a oferit o analiză detaliată a fenomenului. El a subliniat că zona Vrancea, cunoscută pentru activitatea sa seismică intensă, este locul unde se produc cele mai puternice cutremure din România. Această regiune este caracterizată de interacțiunea complexă dintre plăcile tectonice europene și asiatice, ceea ce explică frecvența și intensitatea seismelor din zonă.
Un aspect particular al acestui cutremur, remarcat de directorul INFP, a fost propagarea neobișnuită a undelor seismice. Spre deosebire de pattern-urile obișnuite, undele s-au răspândit preponderent către Nord-Est, rezultând într-o resimțire intensă a seismului în orașe precum Iași, Bârlad, Galați, Brăila, Tulcea, și chiar în Republica Moldova. În aceste zone, intensitatea cutremurului a variat între 4 și 5 grade pe scara de intensitate seismică.
În contrast, în București, deși cutremurul a fost simțit, intensitatea a fost mai redusă, situându-se între 3 și 4 grade în majoritatea sectoarelor capitalei. Această diferență de intensitate între regiuni ilustrează complexitatea propagării undelor seismice și impactul variabil al cutremurelor în funcție de distanța față de epicentru și de caracteristicile geologice ale diferitelor zone.
Ionescu a pus în context acest eveniment seismic, amintind de cutremure similare din trecutul recent. El a menționat un seism de magnitudine 5,3 produs în 3 noiembrie 2022 și unul mai puternic, de 5,8, înregistrat pe 28 octombrie 2018. Aceste comparații oferă o perspectivă asupra frecvenței și intensității cutremurelor în zona Vrancea.
Directorul INFP a clarificat și diferența dintre magnitudine și intensitate în contextul seismologic. Magnitudinea, care în acest caz a fost de 5,4, reprezintă energia eliberată în epicentrul cutremurului și este o măsură obiectivă, indiferent de locul unde este calculată. Pe de altă parte, intensitatea se referă la efectele resimțite la suprafață și variază în funcție de distanța față de epicentru și de condițiile locale.
Un aspect important menționat de Ionescu este absența replicilor în urma acestui cutremur. Bazându-se pe observațiile din ultimii ani, el a subliniat că, în general, cutremurele de acest tip produse în zona Vrancea nu sunt urmate de replici semnificative.
Sursa: Newsinn