Capitala României ocupă primul loc între cele 33 de capitale europene analizate în clasamentul privind costul energiei electrice raportat la puterea de cumpărare.
Datele provin din cel mai recent raport HEPI (Household Energy Price Index) pentru luna septembrie 2025. În Uniunea Europeană, Bucureștiul se clasează pe locul 9 la prețul efectiv al energiei electrice, cu un nivel de 27,5 eurocenți/kWh, ceea ce depășește media europeană de 25,43 eurocenți/kWh. Cu toate acestea, în termeni de prețul energiei comparat la puterea de cumpărare a populației, Capitala României este fruntașă, semn că factura de curent înghite o mare parte din bugetul lunar.
Raportul HEPI este realizat de Energie-Control Austria, MEKH – autoritatea maghiară de reglementare în energie și utilități publice, și de VaasaETT, în colaborare cu reglementatori și operatori din 33 de țări europene, printre care se numără toate statele membre ale Uniunii Europene, dar și Marea Britanie, Norvegia, Elveția, Serbia, Muntenegru și Ucraina.
România, peste media europeană la costul energiei electrice
Documentul oferă lunar o analiză comparativă între prețurile la energie electrică și gaze naturale pentru gospodării. Potrivit datelor din septembrie, Bucureștiul se poziționează înaintea unor capitale precum Praga, Berlin și Varșovia, în ceea ce privește prețul energiei ajustat la nivelul veniturilor. Acest indicator reflectă mai bine povara reală pe care o suportă gospodăriile din fiecare țară atunci când plătesc facturile de electricitate.
Creștere accentuată a prețurilor angro în Europa
Raportul Comisiei Europene – Market Observatory for Energy (Quarterly Report on European Electricity Markets, Q1 2025) confirmă tendința de scumpire la nivel continental. În primul trimestru din 2025, prețurile medii angro PZU pentru energia electrică au fost cu 49% mai mari decât în aceeași perioadă din 2024, dar cu 38% sub valorile din 2023.
Această creștere a fost determinată de prețurile ridicate ale gazelor naturale, de o reducere semnificativă a producției eoliene și hidro, în pofida unei producții solare record, precum și de o ușoară creștere a consumului. În trimestrul al doilea însă, s-a remarcat o scădere semnificativă, cu o medie europeană de 100 de euro/MWh. Diferențele dintre piețele europene au fost considerabile: Finlanda a înregistrat cel mai mic preț, de 49 de euro/MWh, iar Irlanda cel mai mare, de 145 de euro/MWh.
România, printre țările cu cele mai mari tarife angro
Evoluțiile anuale variază de la scăderi de 32% până la creșteri de 93%. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat în Portugalia (+93%), Spania (+92%) și Slovenia (+91%), în timp ce Finlanda (-32%) și Suedia (-9%) au raportat scăderi. România a avut în primul trimestru din 2025 un preț mediu angro de 148,3 euro/MWh, situându-se peste media europeană și peste nivelurile din Cehia (120 euro/MWh) și Polonia (116 euro/MWh).
Atât HEPI, cât și raportul Comisiei Europene, arată că România se menține printre statele cu cele mai ridicate prețuri la energie electrică din Uniunea Europeană.
Ministrul Energiei: „România plătește unul dintre cele mai mari prețuri la energie din lume”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat la începutul lunii octombrie că România se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate tarife la energie la nivel mondial. El a subliniat direcțiile principale ale ministerului: creșterea capacităților de stocare, investiții în producția de energie în bandă – pe gaz, hidro și nuclear – și dezvoltarea infrastructurii pentru baterii.
„România plăteşte unul dintre cele mai mari preţuri la energie din lume. Ţinta mea este una foarte clară: capacităţi de stocare, baterii, investiţii în producţie de energie electrică în bandă, gaz, hidro şi nuclear”, a scris Bogdan Ivan pe Facebook.
Ministrul a amintit că în ultimul deceniu România a pierdut aproximativ 7.000 de megawați din capacitățile de producție bazate pe gaze și cărbune.
Deficit zilnic de energie și presiune pe importuri
„Creştem capacităţile de producţie, capacităţile de stocare ale energiei electrice produse de solar, pentru că până acum s-au instalat enorm de multe capacităţi de producţie a energiei electrice pe solar, fără să aibă şi baterii în spate. Avem un deficit de aproximativ 2000 de megawatts în fiecare zi, iar odată stocată acea energie, produsă în timpul zilei, va putea să fie consumată seara, automat reducând presiunea pe importuri din alte state. Evităm specula, limităm capacitatea unor companii care nu sunt de bună credinţă, raportat la consumatorii din România, să mai facă speculă”, a explicat ministrul Energiei.